Decizia CCR nr. 662/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că modalitatea de reglementare a sporurilor, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, este afectată de vicii de neconstituționalitate. Astfel, arată că între prevederile art. 24 și art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 există un raport de normă specială-normă generală. Astfel, sunt invocate dispozițiile art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 și se arată că pentru sectorul Justiție, conform capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma totală a sporurilor, stabilită prin această normă juridică specială poate ajunge la un maxim total de 45%. Astfel, în ceea ce privește magistrații, legiuitorul a prevăzut în secțiunea I a capitolului VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 următoarele sporuri: conform art. 4, un spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, de până la 15%; conform art. 5, un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv, un spor pentru păstrarea confidențialității, de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv indemnizația de încadrare. În același timp, art. 25 din Legea-cadru prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, această normă având caracter de normă generală. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede, începând cu data de 1 ianuarie 2018 o majorare a sporurilor acordate în luna decembrie 2017 cu 25%, dar pentru perioada 2019-2022 stabilește doar majorarea salariilor de bază. Se arată că în cauză, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor cu grad de parchet de pe lângă curtea de apel, doar sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase a fost calculat în procentul prevăzut de 15%, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost cumulat cu sporul pentru păstrarea confidențialității și au fost stabilite prin ordinul contestat într-un procent total de aproximativ 13%. De asemenea se arată că acest ordin nu cuprinde mențiuni legate de procentul aferent fiecărui spor, ci acordă sume stabilite global. În raport cu acestea, se susține că astfel cum sunt formulate, prevederile legale criticate încalcă principiul securității juridice, cu trimitere la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în sensul nerespectării condițiilor de previzibilitate, predictibilitate, claritate și precizie, conturate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale. Astfel, procedura instituită și noțiunile utilizate, în ceea ce privește majorarea sporurilor acordate în luna decembrie 2017 cu 25%, conform art. 38 din legea-cadru, și limitarea lor, prin acordarea în condițiile art. 25, sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie. În ceea ce privește acordarea sporurilor, începând cu data de 1 ianuarie 2018, art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede o majorare cu 25% a sporurilor acordate în luna decembrie 2017, ceea ce a presupus preluarea unor sume globale și nu procente, acordate și limitate în timp, ca urmare a unor acte normative care nu se mai află în vigoare. Astfel, în ordinele de salarizare emise începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu se menționează procentele aferente fiecărui spor în parte, nici nu sunt constituite rubrici distincte pentru fiecare dintre ele, cele de risc și confidențialitate fiind cumulate în aceeași coloană, ca sumă globală fixă. În aceste condiții, norma care acordă sporurile în această modalitate nu este suficient de precisă pentru a permite într-o manieră rezonabilă persoanelor în cauză să verifice și să prevadă care sunt consecințele ei, în ceea ce privește cuantumul acestora. Pentru perioada 2019-2022, art. 39 din lege stabilește doar majorarea salariilor de bază, fără a mai face vreo mențiune cu privire la sporuri, astfel încât nu se poate identifica în mod concret care va fi evoluția predictibilă și clară a acestora și când anume se va face aplicarea art. 4 și art. 5 din secțiunea I, capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru 153/2017, prin aplicarea procentului total de 45% raportat la indemnizația de încadrare, așa cum va fi ea majorată, de-a lungul timpului, raportat la diferitele etape din anul 2018, 2019-2022 sau niciodată. ...