Decizia CCR nr. 641/2020Punctul 32

32. Președintele României susține, de asemenea, că art. I pct. 10 din legea criticată, cu referire la art. 21^1 din Legea nr. 21/1996, contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, prin art. I pct. 10 din legea dedusă controlului de constituționalitate se introduce un nou articol, art. 21^1, referitor la funcțiile publice de specialitate din cadrul Consiliului Concurenței, care se clasifică în funcție publică de specialitate de conducere și funcție publică de specialitate de execuție. Sintagma „funcții publice de specialitate“, utilizată în cuprinsul art. 21^1, este neclară și nu se corelează cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Funcțiile de specialitate din cadrul Consiliului Concurenței sunt insuficient reglementate pentru a se putea reține că suntem în prezența unui regim derogatoriu în materie de regim juridic al funcției publice, ce include recrutarea, cariera, clasificarea funcțiilor publice. De asemenea, stabilirea unor funcții publice de specialitate nu presupune automat instituirea unor norme distincte în ceea ce privește regimul incompatibilităților. Or, respectarea regimului incompatibilităților trebuie să aibă în vedere întregul ansamblu al dispozițiilor cuprinse în normele generale în materie. Dispozițiile nou-introduse ale art. 21^1 nu se corelează cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care în partea a VI-a reglementează statutul funcționarilor publici, prevederile aplicabile personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri publice. Astfel, în titlul II al acestei părți ce reglementează statutul funcționarilor publici, la art. 436, se prevăd o serie de interdicții și limitări în ceea ce privește implicarea în activitatea politică. În acest sens, funcționarii publici „au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice“, fiindu-le interzisă orice activitate de sprijin al unor acțiuni politice, spre exemplu „să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice“. Mai mult, art. 21^1 alin. (8) cuprins în legea criticată nu se corelează nici cu dispozițiile art. 445 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 ce reglementează obligația funcționarilor publici de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, precum și normele de conduită. ...