Decizia CCR nr. 592/2020Punctul 2.1
Punctul 2.1
2.1. Primul articol al actului juridic impropriu adoptat de Parlamentul României sub forma unei legi ordinare nu este o normă juridică. Acest prim articol nu are o ipoteză care să indice situația sau contextul în care norma urmează a fi aplicată, nu include o dispoziție prin care să fie stabilită o conduită de urmat pentru subiecte de drept identificate ori identificabile și nu conține vreo sancțiune pentru eventuala nerespectare a inexistentei dispoziții, ci proclamă o doleanță. Acest prim articol impune zilei de 4 iunie să se considere Ziua Tratatului de la Trianon. Pretinsa normă juridică rămâne însă una imperfectă atâta vreme cât nu este precizată și sancțiunea ce ar urma să fie aplicată destinatarului său în cazul în care nu ar respecta dispoziția normei juridice. Caracterul imperfect al normelor juridice nu atrage ipso facto neconstituționalitatea lor. Însă exprimarea impersonală cuprinsă în art. 1 din lege face ininteligibilă norma juridică, determinând neconstituționalitatea sa prin raportare la standardul clarității și previzibilității legii, dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale referitor la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Astfel, nu se poate ști cu certitudine dacă ziua de 4 iunie este destinatarul normei juridice, care este ipoteza de lucru în care norma ar urma să fie aplicată, care este conduita de urmat pe care norma o impune și, nu în ultimul rând, care este sensul exact al noțiunii de „declarare“ a „zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon“. În atari condiții, având în vedere și jurisprudența de dată recentă a Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 384 din 18 iunie 2020) prin care aceasta a invalidat acte normative cu rang de lege prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție pentru lipsa clarității și previzibilității lor, considerăm că art. 1 din Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este neconstituțional deoarece este lipsit de claritate și previzibilitate întrucât legiuitorul nu definește limpede și predictibil conceptul de „declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon“, ceea ce face ca subiectul de drept vizat de dispozițiile contestate - ce rămâne a fi identificat - să nu poată înțelege în avans ce anume se așteaptă de la el și să nu poată prevedea consecințele faptelor sale, consecințe care nici măcar nu sunt menționate în lege. ...
Sursa oficială ↗