Decizia CCR nr. 588/2020Punctul 3.2

3.2. În jurisprudența sa Curtea Constituțională a stabilit că principiul bicameralismului presupune întrunirea cumulativă a două criterii și anume: a) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și b) existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. (a se vedea în acest sens deciziile nr. 710/2009, nr. 413/2010, nr. 1.533/2011) În timp, la aceste două criterii jurisprudența Curții Constituționale a adăugat un al treilea criteriu, prin necesitatea raportării la scopul legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ. (a se vedea în acest sens deciziile nr. 62/2017, nr. 514/2017, nr. 62/2018). Altfel spus, Curtea Constituțională este cea care a stabilit că, în cadrul procesului legislativ caracterizat prin bicameralism, modificările și completările pe care Camera decizională le poate aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la concepția generală reglementată de prima Cameră în acord cu scopul legii. Altminteri, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472/2008). Sau, în cuvintele Curții Constituționale, „Camera decizională nu poate, însă, modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. (a se vedea în acest sens deciziile nr. 624/2016 și nr. 89/2017). „Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului“ (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 472/2008 și nr. 6/2017). În prezenta cauză nu legiuitorul, ci exclusiv camera decizională a schimbat titlul actului normativ vizat, conținutul său normativ și concepția generală a actului formal modificat, în fapt abrogat și înlocuit direct cu unul în întregime nou dar care este rezultatul unui proces decizional propriu doar unei camere parlamentare, ceea ce echivalează cu încălcarea flagrantă a bicameralismului consacrat de art. 61 și 75 din Constituția României. Pe cale de consecință, din punct de vedere material, obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă întrucât, prin modificarea realizată doar în camera decizională a Parlamentului asupra concepției generale cu privire la actul normativ, a titlului și conținutului său normativ Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 încalcă atât principiul bicameralismului, prevăzut de art. 61 și art. 75 din Constituție, cât și principiul securității juridice prevăzut de art. 1 alin. (3) și (5) . ...