Decizia CCR nr. 509/2020Punctul 9

9. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori, Tribunalul Botoșani - Secția penală și Tribunalul Sălaj - Secția penală apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Se susține că, deși Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept restrânge sfera de aplicare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, dispozițiile legale criticate sunt în acord cu prevederile constituționale invocate în susținerea excepției. Se arată că textul criticat incriminează fapte săvârșite de traficanții de substanțe psihoactive, fiind excluse din sfera de aplicare a normei persoanele care dețin și consumă asemenea produse, fără finalitatea efectuării cu acestea a unor acte de comerț ilicite. Se susține că această manieră de interpertare a dispozițiilor legale criticate nu presupune încălcarea de către legiuitor a obligațiilor ce îi revin, conform art. 22 alin. (1) și art. 34 din Constituție, întrucât incriminarea faptelor prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 are ca scop tocmai protecția sănătății publice. Se susține că, prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a analizat dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, prin raportare la cele ale art. 2 lit. b) din aceeași lege, ce prevede categoriile de acțiuni apreciate de legiuitor ca operațiuni cu produse și substanțe psihoactive ce cad sub incidența Legii nr. 194/2011 și care trebuie supuse autorizării. Se arată că această interpretare nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la statul de drept. Se arată, de asemenea, că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât persoanele care săvârșesc operațiuni ilicite ce au ca obiect droguri se află într-o situație diferită de cele care săvârșesc astfel de operațiuni, având ca obiect substanțe psihoactive. Se susține că, în considerarea gradului de pericol social diferit al celor două categorii de operațiuni, legiuitorul a reglementat infracțiunile ce au ca obiect material aceste categorii de substanțe în două acte normative diferite, respectiv Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și Legea nr. 194/2011. Se susține că această manieră de reglementare este expresia politicii penale a legiuitorului, care nu poate fi cenzurată de Înalta Curte de Casație și Justiție decât cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ...