Decizia CCR nr. 509/2020Punctul 8

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a hotărât că procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activități de import, export ori intermediere de produse. Se susține că prin decizia mai sus menționată Înalta Curte de Casație și Justiție a completat textul criticat, încălcând în acest fel principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. Se arată că, prin incriminarea prevăzută la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, legiuitorul nu a prevăzut nicio distincție referitoare la finalitatea operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, textul criticat nefăcând, de altfel, trimitere la art. 2 din Legea nr. 194/2011. Se arată că în acest fel prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 erau incidente și în cazul persoanelor care efectuau operațiuni dintre cele prevăzute în ipoteza normei de incriminare analizate, pentru consumul propriu. Se arată, de asemenea, că din expunerea de motive a Legii nr. 194/2011 rezultă că scopul acestei legi a fost acela de a institui măsuri de prevenire, control și combatere a consumului de substanțe psihoactive în vederea protejării sănătății populației. Or, prin interpretarea dată prin Decizia nr. 10 din 12 septembrie 2018, textul criticat a fost lipsit de conținut în privința procurării de substanțe psihoactive în scopul consumului propriu, aspect ce încalcă prevederile art. 22 alin. (1) și ale art. 34 din Constituție. Se susține, totodată, că neincriminarea consumului de substanțe psihoactive încalcă principiul egalității în drepturi, prin faptul că persoanele care consumă droguri au calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Or, de vreme ce consumul de substanțe psihoactive este la fel de periculos pentru organism ca și consumul de droguri, este firesc ca cei care consumă astfel de substanțe să răspundă penal asemenea consumatorilor de droguri. Sunt invocate Decizia Curții Constituționale nr. 134 din 7 martie 2013 și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 25 din 8 octombrie 2015, prin care s-a hotărât că subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice persoană fizică sau juridică. ...