Decizia ÎCCJ nr. 393/2025 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al instanței de trimitere asupra sesizării 30. În ceea ce privește admisibilitatea sesizării, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, argumentând astfel: (i) cauza este în curs de judecată, în fața instanței care soluționează contestația menționată la art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004; (ii) cauza este în faza procesuală a contestației, Curtea de Apel Iași judecând în ultimă instanță; (iii) Curtea de Apel Iași este competentă material și teritorial să judece calea de atac declarată; (iv) de lămurirea modului de interpretare/ aplicare a dispozițiilor art. 31 alin. (6) prin raportare la art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004 depinde chiar soluționarea fondului cauzei, în discuție fiind specializarea judecătorilor care alcătuiesc completul ce judecă contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor; conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, noțiunea de soluționare pe fond a cauzei trebuie înțeleasă lato sensu, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, condiție îndeplinită în speță; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere este nouă, întrucât problema de drept nu a fost analizată în doctrina de specialitate, iar în urma consultării practicii judiciare s-au identificat soluții de declinare a competenței materiale pronunțate de secțiile civile din cadrul curților de apel Cluj și Ploiești în favoarea secțiilor penale din cadrul acelorași curți de apel; (vi) chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 31. Exprimându-și punctul de vedere asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, instanța de trimitere a reținut că cererea de acordare a unor compensații financiare, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 211/2004, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 272/2024, fiind soluționată de un complet format din 2 judecători din cadrul tribunalului. ... 32. Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, așa cum au fost modificate începând cu data de 8 noiembrie 2024 (prin Legea nr. 272/2024), „Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin 2 judecători specializați în materie penală desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului“. ... 33. Din expunerea de motive a proiectului de act normativ reiese că inițiatorii au urmărit modificarea Legii nr. 211/2004, în sensul că se aduc minime modificări privind soluționarea acestor cereri, astfel încât înregistrarea acestor cauze să se realizeze la secția penală și să se soluționeze de judecători specializați în materie penală, care sunt familiarizați cu specificul infracțiunilor contra persoanei și cu impactul pe care acestea îl au asupra victimei (pagina 3 paragraful 4). ... 34. Într-adevăr, dispozițiile cuprinse în art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, potrivit cărora hotărârea poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, nu cuprind referiri cu privire la specializarea judecătorului ori a secției în calea de atac. Însă, atunci când hotărârea atacată provine de la o instanță de fond care este structurată în secții/completuri specializate, competența instanței în calea de atac este una derivată din competența primei instanțe care a judecat efectiv procesul. ... 35. Or, nu poate fi omis faptul că la nivelul Curții de Apel Iași există, de asemenea, secții specializate, organizate potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare (Legea nr. 304/2022), așa că litigiile care impun o specializare a judecătorului în materie penală revin spre soluționare Secției penale și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul acestei instanțe. ... 36. În sensul acestei opinii se impune a fi amintită și statuarea cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii care, prin Decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 26 iunie 2023, a stabilit următoarele: competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac. ... 37. În forma inițială a legii nu a fost prevăzută nicio specializare a judecătorilor care alcătuiau comisia chemată să soluționeze cererea pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, astfel că la nivelul instanțelor judecătorești această lipsă de specializare a fost interpretată în sensul că atât comisia, cât și completul din cadrul curții de apel care judecă contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de comisie se constituie la nivelul secțiilor civile. ... 38. Ulterior însă legiuitorul a intervenit, precizând expres ca judecătorii care formează Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor să fie specializați în materie penală, astfel încât cererile menționate anterior sunt în continuare alocate în materie civilă și înregistrate de secțiile civile ale tribunalelor, deși judecătorii care soluționează astfel de cereri sunt specializați în materie penală. Nu acesta este și cazul dosarului de față, care a fost soluționat de un complet constituit în cadrul secției penale a Tribunalului Iași, obiectul cererii fiind menționat în materie civilă. ... 39. Or, în raport cu toate aceste elemente, concluzia ce se poate reține este aceea că cereri precum cea de față au fost considerate ca făcând parte din domeniul civil pentru că inițial nu a fost prevăzută nicio specializare a judecătorilor care formau comisia, legea lămurind acest aspect prin modificarea adusă în anul 2024, când s-a precizat expres că o astfel de comisie este formată din cel puțin doi judecători specializați în materie penală. În cazul acesta, specializarea judecătorilor se răsfrânge și asupra componenței completului care soluționează contestația, întrucât există o dispoziție expresă în sensul acestei specializări, chiar dacă numai la nivelul comisiei de la nivelul tribunalului. ... 40. O interpretare în sensul că nu este necesar ca judecătorii care soluționează contestația la curtea de apel să aibă o anumită specializare, nici civilă, nici penală, poate fi doar în sensul că această contestație să fie soluționată de judecători cu o specializare similară celor care au dat prima hotărâre, în caz contrar punându-se în discuție însuși dreptul de acces la instanță al contestatorului, care se vede în situația ca cererea să îi fie soluționată de judecători cu o specializare în materie penală, dar contestația să îi fie soluționată de judecători fără nicio specializare în materie penală. ... 41. Drept urmare, punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este pentru admiterea sesizării și interpretarea dispozițiilor art. 31 alin. (6) și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 211/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 272/2024, în sensul că membrii completului care soluționează contestația formulată împotriva hotărârii pronunțate de Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor ar trebui să fie specializați tot în materie penală, astfel cum legea impune în mod expres în cazul judecătorilor care formează Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor de la nivelul tribunalului. ... ...