Decizia ÎCCJ nr. 123/2025 (HP)Punctul V

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 07.04.2025 · dosar 2.498/1/2024
Punctul V
V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 28. Tribunalul București a reținut că, în ceea ce privește posibilitatea plății orelor suplimentare în situația în care nu s-a acordat timp liber corespunzător în termenul prevăzut de lege, sediul materiei, în perioada 6.07.2020-data trecerii în rezervă a reclamanților (ianuarie 2021-noiembrie 2022), este dat de art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, conform căruia: „Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) -(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora“; potrivit alin. (3) al aceluiași articol: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) , munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenit(ă), proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.“ ... 29. Art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 prevede că: „Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) -(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.“ Alin. (3) arată că: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) , munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.“ ... 30. În condițiile în care nu este incident art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 datorită specificului atribuțiilor Serviciului de Protecție și Pază, nefiind invocat în cauză, întrucât reclamanții, în perioada ce face obiectul cauzei, executau activități deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, Tribunalul București a reținut că art. 35 alin. (1) din același act normativ impune compensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător, obligație ce revine angajatorului în ceea ce privește programarea în serviciu a personalului militar. În cazul în care nu s-a acordat timp liber corespunzător, reglementarea nu legiferează, deoarece obligația stabilită în sarcina angajatorului era o obligație de rezultat imperativă, nu de mijloace și dispozitivă, impunând angajatorului adoptarea conduitei în aplicarea normei juridice imperative și ale reglementărilor incidente. ... 31. Opinia instanței este în sensul că, în cazul nerespectării obligației instituite de art. 35 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, nu poate fi primită apărarea pârâtului, conform căreia legislația specifică nu prevede posibilitatea plății vreunei majorări salariale pentru astfel de situații, munca fiind prestată peste durata normală a timpului de lucru. ... 32. În ceea ce privește sintagma „timp efectiv lucrat“ prevăzută pentru calculul majorării de 75% pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător în aplicarea art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, instanța a reținut că cele mai multe dispoziții ale Directivei 2003/88/CE au fost transpuse în dreptul intern - art. 111 alin. (1) și (2) , art. 114 alin. (1) și (2) , art. 115, art. 120 din Codul muncii, iar în sensul sintagmei „timp efectiv de lucru“, în accepțiunea art. 13 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, trebuie să se includă întreaga perioada de gardă, independent de prestațiile de muncă efectuate în mod real de lucrător în respectiva perioadă. Sintagma „timpul efectiv lucrat“ avută în vedere de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 nu are în vedere un program de lucru optimizat prin ordinele directorului Serviciului de Pază și Protecție, singurul criteriu relevant fiind al stabilirii dacă angajatul era la dispoziția angajatorului în perioada de gardă. ... 33. În ceea ce privește interpretarea art. 112 alin. (1) din Codul muncii, opinia instanței este în sensul că, în lipsa unor norme juridice derogatorii, se aplică dreptul comun, în speță Codul muncii. Astfel, chiar și în situația militarilor se aplică normele referitoare la durata normală a timpului de muncă, ceea ce depășește durata normală a timpului de muncă constituind muncă suplimentară. ... ...
Sursa oficială ↗