Decizia ÎCCJ nr. 171/2025 (HP)Punctul VI
Punctul VI
VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
30. Instanța de trimitere a apreciat că situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016, se alcătuiește pe baza elementelor actualizate preluate din lege în sens literal, iar nu în sensul în care ar rezulta din prezumția pronunțării hotărârii judecătorești, pe baza și în conformitate cu legea. Chiar dacă ceea ce rezultă din hotărârea judecătorească drept element majorat (la nivel maxim în cadrul angajatorului) este salariul/solda susceptibilă de aplicare generală, iar nu un element variabil ca existență și întindere în salarizarea respectivei categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt aplicabile prin analogie statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din deciziile nr. 3 și nr. 4 din 11 martie 2024, în condițiile în care ceea ce se sancționează prin hotărâre judecătorească nu este neplata totală sau parțială a salariului determinat prin aplicarea matematică a algoritmului legal, ci un mod de stabilire a acestuia care să asigure împotriva tratamentului discriminatoriu, fără ca asta să însemne și reglementarea pe cale jurisprudențială a unui drept întocmai cum ar face-o legea, care ulterior să fie apt să modifice și baza de calcul al pensiei în elementele reglementate strict și limitativ, atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al cuantumului, și unul și altul devenind, în funcție de sursele nelimitate ale cauzelor unei posibile discriminări, imposibil de cunoscut cu adevărat și cu certitudinea ce trebuie să caracterizeze o dispoziție de generală aplicare. Este un sofism acesta că dintr-o hotărâre judecătorească rezultă salariul legal, cu consecința că persoana interesată nu îl deține și nu îl poate obține direct, în aplicarea legii, ci este obligată să dea angajatorul în judecată, iar judecătorul să îi admită cererea fără niciun filtru al propriei judecăți în cauza sau temeiul legal textual al respectivului drept. Așa cum s-a statuat și în deciziile instanței supreme anterior menționate, hotărârile judecătorești, indiferent de obiectul lor, că ar privi drepturi ocazionale sau susceptibile de aplicare generală, în același fel, câtă vreme nu rămân în cadrul strict al legii pentru a justifica cel puțin neplata unei părți din salariul legal, nu au aptitudinea de a schimba cadrul legal prin care se determină baza de calcul al pensiei, raportat la elementele de salarizare prevăzute special de lege pentru o categorie de personal, având, ca unic scop, acoperirea și repararea unui prejudiciu rezultat dintr-un tratament discriminatoriu constatat în fapt, indiferent de cauza care l-a generat și de oricâte astfel de cauze s-ar putea înregistra în concret și ar fi sancționate în jurisprudență. În caz contrar, cum s-a spus, s-ar isca o incertitudine absolută și insolubilă cu privire la drepturile de pensie cuvenite aceleiași categorii de personal, în aceleași condiții, după motivele și cauzele după care teoretic, ar putea să difere, în cadrul unui angajator sau altuia, drepturile salariale ale angajaților. Se apreciază, așadar, că atâta vreme cât salariile recalculate rezultă dintr-un principiu al legii consacrat jurisprudențial și nu din aplicarea în elementele ei stricte și abstracte la cazul concret, în afara oricărei comparații de fapt, sumele de bani obținute cu acest titlu nu sunt apte să modifice situația salariilor care alcătuiesc tehnic-legislativ baza de calcul al pensiei, nici din punctul de vedere al elementelor salariale, nici al cuantumului acestora care s-ar culege din alte acte decât din lege, cum ar fi dintr-o hotărâre judecătorească (ori tot atâtea câte ar constata diferențe susceptibile de compensare), întrucât tratamentul reparator e posibil pe cale jurisprudențială, dar nu are și abilitatea de a produce o modificare cu efecte generale, adică de a genera lege, înlocuind-o pe cea existentă cu prescripțiile variabile pe care le-ar putea conține hotărârile judecătorești, în incalculabila lor diversitate. ... ...
Sursa oficială ↗