Decizia CCR nr. 469/2020Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, în situația persoanelor care se regăsesc în ipoteza pluralității intermediare de infracțiuni, dar care anterior au fost condamnate la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, potrivit art. 81 din Codul penal anterior, pentru care legea penală mai favorabilă este Codul penal actual, normele criticate instituie un tratament sancționatoriu distinct, mult mai sever, disproporționat și discriminatoriu, care impune executarea cumulată a pedepselor, în întregime și fără posibilitatea unei noi suspendări sub supraveghere a pedepsei aplicate sub incidența art. 81 din Codul penal anterior. Apreciază că, astfel, se creează o diferențiere injustă în raport cu persoanele cărora li se aplică regimul sancționator al pluralității intermediare, conform art. 44 din Codul penal în vigoare, și care, sub incidența Codului penal anterior, au fost condamnate la închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, iar nu cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Totodată, susține că, prin dispozițiile criticate, s-a instituit o ipoteză de ultraactivitate a legii penale vechi, care îl privează de beneficiul dispozițiilor art. 96 alin. (5) din Codul penal în vigoare, în dezacord cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) . De asemenea, apreciază că textul criticat nesocotește imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și independența judecătorilor. ...