Decizia CCR nr. 600/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 91 alin. (1) lit. b) din Codul penal, conform cărora instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 din Codul penal sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare. Or, autorul excepției arată că printr-o sentință anterioară celei pronunțate în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, a fost pronunțată în privința sa o soluție de amânare a aplicării pedepsei care nu constituie o soluție de condamnare. Se susține, în acest context, că o ipoteză precum cea anterior menționată nu trebuie să aibă drept consecință aplicarea prevederilor art. 88 alin. (3) din Codul penal. Pentru aceste motive, se susține că interpretarea dată prevederilor art. 83 alin. (1) lit. b) și ale art. 88 alin. (3) din Codul penal, prin Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neconstituțională. ...