Decizia CCR nr. 384/2020Punctul 4.2

4.2. Cadrul normativ care stabilește coordonatele generale ale profesiei de procuror și pe cele specifice procurorilor din cadrul DIICOT include prevederi referitoare la: – recrutarea procurorilor în cadrul acestei direcții specializate pe baza unor criterii de înalt profesionalism (a se vedea și art. 79^1 alin. (2) -(8) din Legea nr. 304/2004); ... – evaluarea periodică a activității acestora (a se vedea art. 39 din Legea nr. 303/2004 al cărui prim alineat precizează expres „(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, judecătorii și procurorii sunt supuși unei evaluări periodice privind calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.“, precum și, specific pentru procurorii din cadrul DIICOT, art. 79 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 care precizează expres „Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.“); ... – modalitățile de contestare, inclusiv în justiție, a calificativelor acordate (a se vedea art. 40 din Legea nr. 303/2004); ... – consecințele primirii calificativului „nesatisfăcător“ (a se vedea art. 41 din Legea nr. 303/2004); ... – regimul juridic al abaterilor disciplinare, inclusiv modalitățile de contestare, chiar și în justiție, a acestora (a se vedea art. 99-101 din Legea nr. 303/2004); ... – controlul realizat de procurorul general sau de procurorii-șefi ai direcțiilor specializate în condițiile art. 65 din Legea nr. 304/2004 [al cărui alin. (3) dispune expres: „Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.“] și în condițiile art. 72 din Legea nr. 304/2004 (care arată că „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.“); ... – controlul realizat de ministrul justiției în condițiile art. 69 din Legea nr. 304/2004, care arată că: „(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției. (2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.“ ... Altfel spus, toți procurorii și cu atât mai mult cei de elită, recrutați în cadrul unor direcții specializate, știu și înțeleg faptul că în virtutea statutului profesional de procuror au anumite atribuții, pe care trebuie să le îndeplinească la înalte standarde profesionale, standarde care le sunt reamintite periodic sau ori de câte ori conducerile parchetelor dispun controale tematice. ...