Decizia CCR nr. 384/2020Punctul 4.3
Punctul 4.3
4.3. Evaluarea periodică [art. 39 din Legea nr. 303/2004 și art. 79^1 alin. (8) din Legea nr. 304/2004] a calității și eficienței activității desfășurate, precum și a integrității procurorilor are ca scop, stabilit de legiuitor, „verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță“, adică verificarea faptului că aceștia și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile specifice funcției. Toate celelalte forme de evaluare a activității desfășurate de procurori în general și de procurorii DIICOT în particular au aceeași finalitate, anume verificarea modului în care și-au îndeplinit atribuțiile specifice funcției pentru a se putea stabili dacă au realizat obiectivele stabilite, adică dacă și-au realizat corespunzător sau necorespunzător atribuțiile specifice funcției. În concluzie, de vreme ce în discuție se află conduita profesională a unor specialiști, respectiv modalitatea corectă, corespunzătoare de îndeplinire de către aceștia a atribuțiilor de serviciu care le revin, nu se înțelege ce anume este neclar sau imprevizibil într-un text care solicită unor profesioniști de elită să își îndeplinească atribuțiile de serviciu în mod corespunzător și cum ar fi trebuit să fie redactat textul de lege pentru ca destinatarii săi, procurori în cadrul DIICOT, să poată să își prefigureze conduita de urmat și să prevadă consecințele faptelor proprii. Criteriile și condițiile pentru evaluarea de către procurorul-șef al DIICOT a exercitării atribuțiilor specifice funcției de procuror în cadrul DIICOT sunt prevăzute în legile nr. 303/2004 și nr. 304/2004, republicate, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, trimiterea realizată de art. 5 alin. (4) din OUG nr. 78/2016 la „exercitarea necorespunzătoare“ a atribuțiilor funcției de procuror din cadrul DIICOT nu poate fi considerată neclară sau imprevizibilă ori de natură a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție și nu necesită nicio complinire, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, motiv pentru care excepția de neconstituționalitate trebuia respinsă și prin raportare la această critică. ...
Sursa oficială ↗