Decizia ÎCCJ nr. 418/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 35. Domeniul de aplicare a acestui act normativ este conturat expres prin dispozițiile art. 1, care prevede că ordonanța de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) , indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 36. În materia enunțată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 37. Aceste prevederi legale se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum în mod expres prevede și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conform căruia: „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie.“ ... 38. În acest context normativ, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... d) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... e) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 39. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul hotărârii prealabile pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerințele legale mai sus enunțate se verifică. ... 40. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță. ... 41. Obiectul cauzei se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu o cerere prin care se solicită plata unor drepturi salariale ale unor categorii de personal plătite din fonduri publice (angajați ai unor unități sanitare de stat). ... 42. Este îndeplinită și condiția negativă ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 43. În schimb, nu este întrunită cerința existenței unei chestiuni de drept veritabile, care să necesite a fi dezlegată pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 44. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 45. Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (deciziile nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018; nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021; nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024 etc.). ... 46. Prin urmare, motivele care susțin admisibilitatea sesizării trebuie să se refere la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, în acest context, la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanței supreme să o dezlege este una reală, având vocație de a convinge și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării (Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 47. În egală măsură, după cum s-a reținut constant, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, de la care nu se derogă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată, iar acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare (Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024; Decizia nr. 86 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2025; Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025). ... 48. Se impune astfel reiterat faptul că exigența legală impusă de dispozițiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu privire la motivarea condiției existenței unei chestiuni de drept, este considerată respectată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept atunci când încheierea de sesizare relevă reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020). ... 49. În cauza de față, sesizarea instanței de trimitere vizează, în esență, acordarea indemnizațiilor de vacanță sub formă de vouchere, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009, personalului din cadrul unităților sanitare, respectiv, se invocă problema dacă sintagma „salarii de bază nete“ din cuprinsul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 se referă la salariile de bază, astfel cum sunt definite la art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, sau la salariile lunare, astfel cum sunt definite la art. 7 lit. e) din același act normativ. ... 50. În acest context, se observă că, deși apreciază că se impune sesizarea instanței supreme în scopul dezlegării unei chestiuni de drept, instanța de trimitere nu prezintă argumente referitoare la o atare chestiune, din încheierea de sesizare rezultând că existența dificultății este corelată exclusiv cu faptul că, în lipsa unei definiții legale a referinței salariale care permite acordarea voucherului de vacanță, ambele interpretări avansate de părți își găsesc temei în legislația actuală. ... 51. Or, expunându-și punctul de vedere asupra chestiunii ce face obiectul sesizării, instanța de trimitere arată în mod neechivoc că, la stabilirea sferei beneficiarilor voucherelor de vacanță, angajatorul ar trebui să se raporteze la salariul de bază net, chiar dacă această noțiune nu este consacrată legislativ, întrucât lipsa definirii salariului de bază net nu echivalează cu imposibilitatea determinării lui, aplicând același algoritm de calcul ca cel utilizat pentru determinarea salariului lunar net. ... 52. Așadar, în cadrul prezentei sesizări, instanța de trimitere a propus o soluție argumentată, arătând, totodată, și motivele pentru care aceasta este singura posibilă. ... 53. Astfel, în considerarea unui raționament logico-juridic propriu, instanța de sesizare subliniază că, în caz contrar, beneficiul acestui drept salarial ar fi influențat de criterii subiective induse de anumite situații particulare și aleatorii care pot afecta cuantumul salariului lunar din luna anterioară acordării lui (cum ar fi situațiile de incapacitate temporară de muncă, numărul de gărzi, efectuarea de ore suplimentare sau prestarea muncii în zilele libere sau de sărbători legale), astfel că în aceste din urmă situații se înfrâng chiar scopul și finalitatea urmărite prin acordarea voucherelor de vacanță, de recuperare și întreținere a capacității de muncă a personalului salarizat. ... 54. Se constată, așadar, că în viziunea completului de judecată nu există vreo dificultate reală în rezolvarea chestiunii de drept sesizate, fiind descrise cu suficientă claritate ipotezele normative ce prevăd dreptul disputat, nefiind identificată o problemă de interpretare a normelor de drept incidente cauzei, corelarea acestora permițând formularea răspunsului corect în chestiunea supusă dezlegării, în sensul evident al dispozițiilor legale în discuție, care transpare din simpla lor edictare. ... 55. Pentru a fi justificată declanșarea procedurii hotărârii prealabile este necesar însă ca problema de drept indicată în actul de sesizare să fie susceptibilă a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în cuprinsul încheierii de sesizare pentru a demonstra, astfel, aptitudinea chestiunii de drept de a genera în viitor practică judiciară neunitară. ... 56. În această situație, se constată că instanța nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept care formează obiectul sesizării, ci urmărește obținerea unei confirmări a soluției care urmează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită, abordare care are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. ... 57. În cadrul acestui mecanism, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are rolul de a valida soluția propusă de instanța de trimitere, ci rolul de a facilita judecătorului eliminarea dificultăților de interpretare a unor texte de lege, scopul procedurii nefiind acela de a transfera instanței supreme soluționarea litigiului. ... 58. Pe de altă parte, în cauză, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală dificultate, ci impun realizarea unei analize de conținut și corelarea normelor incidente, respectiv art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 și art. 7 lit. a) și lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 59. De altfel, relaționarea acestor norme a fost expusă și în cuprinsul raționamentului judiciar realizat de titularul sesizării, ceea ce sprijină concluzia că nu ne aflăm în prezența unor texte de lege lacunare ori controversate, care să necesite interpretare printr-o hotărâre prealabilă. ... 60. Prin urmare, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere soluționarea cauzei cu care a fost învestită, aplicând în acest scop principiile de interpretare a actelor normative. ... 61. În aceeași ordine de idei, trebuie observat că în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la interpretarea dispozițiilor legale incidente în prezenta cauză, există repere importante care, utilizate riguros, îi pot facilita instanței de trimitere procesul de decelare a raționamentului juridic aplicabil în cazul analizat (în acest sens fiind relevantă Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care explică noțiunile de salariu de bază și salariu lunar). ... 62. În plus, ca urmare a consultării instanțelor naționale, a rezultat că nu există jurisprudență cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, iar opiniile teoretice transmise ilustrează faptul că, într-o orientare unanimă, instanțele au adoptat punctul de vedere al instanței de trimitere. ... 63. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...