Decizia ÎCCJ nr. 408/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 45. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 46. Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“ și „(...) în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) “, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 47. În conformitate cu art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 48. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept; ... d) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 49. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea pârâților Tribunalul Maramureș și Înalta Curte de Casație și Justiție la eliberarea adeverinței necesare revizuirii/modificării pensiei de serviciu, cu includerea în această adeverință a diferențelor salariale acordate reclamantului prin hotărâri judecătorești definitive. ... 50. Astfel, obiectul dedus judecății se circumscrie domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 51. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, care judecă în ultimă instanță. ... 52. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 53. Noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 54. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate inclusiv sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin adoptarea căreia s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 55. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 56. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că prima chestiune de drept presupune a se stabili dacă dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 se interpretează în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu intră și drepturile decurgând din hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile intrate în autoritate de lucru judecat, drepturi constând în diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, apreciate ca fiind drepturi salariale pentru care au fost calculate și reținute contribuțiile sociale și pentru care sa dispus înscrierea dreptului dobândit în carnetele de muncă, apreciere care rezultă atât din respectivele hotărâri judecătorești, cât și din hotărârile de lămurire a dispozitivului acestora. ... 57. Răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă însă o abordare unitară în practica judiciară cu privire la rezolvarea acestei chestiuni de drept, fiind conturată o singură orientare consolidată la nivel jurisprudențial, în sensul că în baza de calcul al pensiei de serviciu nu pot fi incluse diferențele lunare dintre indemnizațiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și indemnizația de bază lunară de încadrare a beneficiarului, recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și/sau irevocabile. ... 58. Astfel, instanțele judecătorești nu au întâmpinat dificultăți în soluționarea cauzelor în care s-a invocat aplicabilitatea art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în vederea eliberării adeverinței necesare revizuirii/modificării pensiei de serviciu, cu includerea diferențelor pecuniare recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. ... 59. Rezolvarea unitară a acestei chestiuni de drept a fost determinată de pronunțarea Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. ... 60. Pornind de la conținutul similar al dispozițiilor interpretate prin decizia în interesul legii evocată anterior [art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004] cu cel al prevederilor art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în practica judiciară conturată la nivelul curților de apel și tribunalelor s-a stabilit că este pe deplin aplicabilă dezlegarea de principiu dată prin decizia respectivă, care are caracter obligatoriu în virtutea art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. ... 61. Rezolvarea în acest mod a primei chestiuni de drept relevă inexistența unui risc real de conturare a unei practici judiciare neunitare în această materie, aspect de natură să confirme împrejurarea că această chestiune nu prezintă o dificultate suficient de mare pentru a justifica intervenția instanței supreme în scopul pronunțării unei hotărâri prealabile (Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2025). ... 62. De altfel, în chiar preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se face referire la necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure „îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării“. ... 63. Or, acest deziderat a fost deja atins în practica judiciară prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive care au cristalizat o singură orientare jurisprudențială cu privire la prima chestiune de drept ca urmare a aplicării Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 64. Opiniile exprimate în sens contrar sunt exclusiv teoretice, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la evaluarea potențialului risc de generare a unei practici judiciare neunitare față de dispozițiile art. 520 alin. (11) raportate la cele ale art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care fac referire la soluțiile diferite date problemei de drept. ... 65. A doua întrebare adresată instanței supreme presupune a se stabili dacă, în respectarea principiului neretroactivității legii și a autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, drepturile menționate anterior pot fi afectate de Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 66. Din chiar conținutul acestei întrebări rezultă că instanța de trimitere nu solicită interpretarea unor texte de lege lacunare sau neclare, ci urmărește a se lămuri dacă dezlegarea dată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ce vizează drepturile decurgând din hotărâri judecătorești intrate în autoritate de lucru judecat încalcă principiul neretroactivității legii. ... 67. Cu alte cuvinte, problema antamată de instanța de trimitere presupune a se stabili dacă Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii poate fi înlăturată de la aplicare în cazul în care s-ar constata că interpretarea cu caracter obligatoriu dată prin această decizie nesocotește principiul neretroactivității legii civile. ... 68. De altfel, aceeași concluzie rezultă inclusiv din punctul de vedere al instanței de trimitere care a apreciat că neluarea în considerare a drepturilor definitiv câștigate de reclamant prin hotărâri judecătorești intrate în autoritate de lucru judecat, anterior pronunțării și publicării deciziei în interesul legii menționate, creează dificultăți în modalitatea de aplicare a acestei decizii, astfel încât să nu fie afectat (…) principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 69. Or, aspectele care pun în discuție respectarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile excedează sferei și scopului mecanismului hotărârii prealabile, întrucât verificarea conformității cu acest principiu a unor texte de lege interpretate printr-o decizie în interesul legii intră în atribuția exclusivă a instanței de contencios constituțional. ... 70. În consecință, instanța supremă nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. Singura autoritate abilitată să exercite controlul constituționalității legilor sau ordonanțelor este Curtea Constituțională. Ca atare, nici instanța supremă și nici instanțele judecătorești sau alte autorități publice ale statului nu au competența de a verifica constituționalitatea legilor sau ordonanțelor (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). ... 71. În acest context, se cuvine subliniat că scopul hotărârii prealabile este acela de rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, în vederea prevenirii apariției practicii judiciare neunitare, iar nu de a stabili dacă este posibilă înlăturarea de la aplicare a unor texte de lege interpretate printr-o decizie în interesul legii, în virtutea principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 72. În plus, se constată că instanța de trimitere a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, și a art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, în raport cu principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 73. Or, sesizând Curtea Constituțională cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate ce vizează atât textul de lege interpretat prin decizia în interesul legii, cât și textul de lege corespondent din legea în vigoare, în raport cu principiul neretroactivității legii, instanța de trimitere acreditează în mod implicit concluzia că chestiunea antamată prin întrebarea subsecventă vizează în realitate o problemă de constituționalitate a legii, iar nu una de interpretare a acesteia. ... 74. Pentru aceste motive, constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile cumulative de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...