Decizia CCR nr. 299/2020Punctul 6
Punctul 6
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor subiecților procesuali, motiv pentru care acestea nu contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește încălcarea, prin textele criticate, a dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, se susține că acestea permit instanței să dispună internarea medicală a persoanei condamnate fie în rețeaua penitenciarelor, cu asigurarea pazei adecvate, fie tratarea acesteia, în aceleași condiții, în rețeaua privată de unități sanitare. Se arată că tratarea persoanei condamnate în unități sanitare private fără asigurarea pazei permanente golește de conținut instituția executării pedepsei, întrucât condamnatul nu mai este supus niciunei forme de detenție. Se susține că singura soluție pentru asigurarea regimului anterior menționat este dispunerea întreruperii executării pedepsei și că, în acest scop, instanța dispune de mijloacele procesual penale și de drept penal substanțial necesare. Referitor la mijloacele de probă ce pot fi administrate în susținerea unei cereri bazate pe prevederile art. 589 alin. (1) lit. a) raportate la cele ale art. 592 alin. (1) din Codul de procedură penală, se arată că reducerea acestora la expertiza medico-legală este justificată de natura instituției întreruperii executării pedepsei pentru motive medicale și că, în realitate, textele criticate nu presupun doar administrarea unui raport de expertiză medico-legală, întrucât, în vederea elaborării acestuia, persoana condamnată transmite institutului de medicină legală competent, spre examinare, actele sale medicale, iar raportul de expertiză anterior menționat este întocmit numai după ce persoana condamnată a fost examinată de medici legiști sau medici de specialitate, după caz. Se conchide că raportul de expertiză medico-legală la care fac referire textele criticate este rezultatul analizei tuturor documentelor medicale furnizate de către persoana condamnată. Referitor la serviciile medicale acordate în cadrul penitenciarelor, se arată că nu au fost identificate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului încălcări sistemice ale drepturilor fundamentale, care să pună la îndoială calitatea acestora. Se arată că, în cazul în care o persoana condamnată invocă dobândirea unei boli în cadrul penitenciarului, acest aspect poate face obiectul unei expertize, dar că acestea sunt elemente ce țin de fondul fiecărei cauze. ...
Sursa oficială ↗