Decizia CCR nr. 247/2020Punctul 8

8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 90 lit. a) , ale art. 92 alin. (1) -(3) și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. În acest sens, arată că, având a se pronunța asupra unor critici similare invocate cu privire la dispozițiile art. 171 din Codul de procedură penală din 1968 - corespondentul art. 90 din noul Cod de procedură penală -, prin Decizia nr. 494 din 19 aprilie 2011, Curtea Constituțională a reținut că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistență juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind creat de legiuitor, care stabilește și cazurile în care se consideră că este necesar. Așadar, întrucât Constituția garantează dreptul la apărare, iar nu și pe cel la asistență juridică obligatorie, stabilirea cazurilor în care aceasta din urmă este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, Guvernul invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015. ...