Decizia CCR nr. 239/2020Punctul 42

42. Președintele României mai susține că la art. I pct. 6 din legea supusă controlului de constituționalitate, dispoziția ce modifică art. 15 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, cuprinzând sintagma „o funcție de conducere cu largi responsabilități în care a făcut dovada înaltei sale competențe profesionale și manageriale“, are un conținut neclar și permite arbitrarul în aplicarea normei. În plus, condiția exercitării anterioare a unei funcții de conducere cu largi responsabilități nu se regăsește printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită membru al Consiliului Concurenței, potrivit art. 15 alin. (4) - în forma adoptată prin art. I pct. 6 subpct. 2^4 din legea criticată. Astfel, din interpretarea sistematică a dispozițiilor ce reglementează atât condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi ales ca membru al Consiliului Concurenței, cât și a celor care vizează alegerea acestor membri, inclusiv în funcții de conducere, se constată că legea nu stabilește o procedură distinctă pentru alegerea președintelui Consiliului Concurenței față de ceilalți membri. Prin urmare, pentru a fi ales în funcția de președinte este suficient ca o persoană să îndeplinească condițiile pentru a fi aleasă ca membru al Consiliului Concurenței. Or, condiția prevăzută la alin. (5) va putea fi îndeplinită numai dacă aceasta ar fi înscrisă printre condițiile de la art. 15 alin. (4) . Din această perspectivă, în lipsa unei atari prevederi în cuprinsul art. 15 alin. (4) , legea este neclară, lipsită de previzibilitate și susceptibilă de interpretări, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii. ...