Decizia CCR nr. 241/2020Punctul 18

18. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste dispoziții de lege încalcă atât statutul constituțional al procurorilor, cât și principiul egalității în drepturi, deoarece procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au, ca și judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, statut constituțional de magistrat. Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că dispoziția de lege criticată instituie un beneficiu - intrarea în avocatură sau notariat fără examen - acordat foștilor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți sau care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile. În mod corelativ, au fost introduse reglementări similare în legile care reglementează statutele profesiilor de avocat și de notar. Astfel, potrivit prevederilor art. 17 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, „Dispozițiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum și judecătorilor de la instanțele internaționale“, iar, potrivit art. 33 alin. (1) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, „Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public și judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cererea de numire se adresează ministrului justiției, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcție, din motive neimputabile“. ...