Decizia CCR nr. 215/2020Punctul 20

20. De altfel, Curtea constată că orientarea legiuitorului național este în concordanță cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, anterior citată, potrivit căreia dreptul de a nu depune mărturie, ca excepție de la îndeplinirea unei obligații civice normale, poate fi supus unor condiționări și limitări în ceea ce privește definirea categoriilor de persoane cărora le este recunoscut. Așadar, s-a apreciat că interferența în viața de familie a afinilor, în ipoteza obligației de a depune mărturie ca martor în condițiile art. 114 și 115 din Codul de procedură penală, nu este atât de împovărătoare și disproporționată încât să fie considerată injustă în raport cu drepturile lor fundamentale, astfel încât această categorie de persoane nu a fost inclusă printre cele enumerate, în mod limitativ, în art. 117 din Codul de procedură penală. ...