Decizia CCR nr. 96/2020Punctul 22

22. Or, comunicarea copiei minutei, în materie penală, „servește la luarea la cunoștință a deciziei instanței“ și reprezintă o formalitate/o condiție pentru declanșarea curgerii termenului de declarare a apelului. În situația în care comunicarea minutei nu se face cu respectarea normelor procesual penale referitoare la comunicarea actelor procedurale (art. 257-264 din Codul de procedură penală), termenul de apel nu începe să curgă. În această ipoteză, termenul de apel ar putea începe să curgă, în condițiile art. 407 alin. (1) teza finală, de la comunicarea hotărârii în întregul său. În același fel, în cazul în care copia minutei nu poate fi înmânată, iar agentul procedural afișează o înștiințare [potrivit art. 264 alin. (1) și art. 261 alin. (4) din Codul de procedură penală], copia minutei se consideră comunicată la împlinirea termenului stabilit de instanță, în care destinatarul era în drept să se prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica hotărârea [în condițiile art. 261 alin. (4) lit. f) și g) din Codul de procedură penală], aceasta fiind data de la care se calculează termenul de apel, iar nu data afișării înștiințării. Așadar, în ipoteza unei notificări defectuoase a copiei minutei (ipoteză similară celei supuse examinării în Cauza Raisa M. Shipping - S.R.L. împotriva României), în dreptul intern în vigoare există remedii procedurale pentru ca dreptul părții interesate să exercite apelul să fie respectat și pentru a putea fi preîntâmpinat un eventual conflict pe rolul instanței europene. ...