Decizia CCR nr. 62/2020Punctul 14

14. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul criticat reglementează aspecte procedurale, este de imediată aplicare și nu retroactivează. Bunurile înstrăinate în procedura de insolvență anterior intrării în vigoare a acestor norme nu sunt supuse retroactiv indisponibilizării și nu se instituie sarcini penale pentru adjudecatari. Dispozițiile art. 53 din Legea nr. 85/2006 stabilesc regula că în procedura insolvenței bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii. Astfel, se urmărește maximizarea averii debitorului în vederea acoperirii unei părți cât mai mari din pasiv, fiind o procedură colectivă în care participă toți creditorii, iar în cadrul acestei proceduri creditorii nu trebuie să fie discriminați, iar cei care se află în aceeași situație, de fapt și de drept, au aceleași drepturi și obligații; în procedura de faliment are loc executarea silită colectivă a debitorului după reguli clar stabilite de legiuitor, menite să asigure echilibrul părților. Totodată, sunt prevăzute și excepții de la dobândirea bunului liber de sarcini raportat la importanța valorilor sociale ocrotite prin procesul penal. Astfel, s-au exceptat măsurile asigurătorii și măsurile preventive specifice, instituite în cursul procesului penal, neputându-se reține că se acordă, în mod discriminatoriu și nejustificat, o poziție privilegiată dreptului de creanță al persoanelor în folosul cărora s-au instituit aceste măsuri, deoarece aceste persoane au o altă situație față de ceilalți creditori, fiind victime ale unei infracțiuni. Prin acest mod, legiuitorul a înțeles să le protejeze interesele, bunurile indisponibilizate având un regim diferit. Cu privire la adjudecatar, se arată că este adevărat că acesta achiziționează bunul cu sarcini penale, dar își asumă acest risc, cunoscând situația bunului. Astfel, nu i se încalcă dreptul de proprietate, problemă care s-ar putea pune doar în cazul în care adjudecatarul nu este informat că bunul cumpărat este afectat de măsuri penale. Prin urmare, părțile au dreptul la un proces echitabil în condițiile reglementate de legiuitor, iar soluția legislativă este clară și se aplică tuturor celor aflați într-o asemenea ipoteză. Faptul că în majoritatea cazurilor bunul indisponibilizat în dosarul penal nu are nicio legătură cu fapta penală nu ține de neconstituționalitatea legii ce reglementează procedura insolvenței, ci de modul concret în care organele de cercetare penală și instanțele de judecată aplică legea penală și instituie aceste măsuri. ...