Decizia CCR nr. 62/2020Punctul 11

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare principiului neretroactivității legii, aplicându-se unor situații anterioare adoptării acestora. Arată că insolvența acestei societăți a fost deschisă sub imperiul prevederilor Legii nr. 85/2006, inclusiv instituirea sechestrului penal, înainte de modificările operate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Prin urmare, la acel moment, atât debitorul față de care s-a deschis procedura insolvenței, cât și creditorii și-au prefigurat șansele de obținere a unui anumit preț în urma valorificării bunurilor, știind că se vor vinde libere de sarcini. Chiar și instituțiile publice care instituiau măsurile asigurătorii în cursul procesului penal intrau în concurs cu creditorii pentru distribuirea sumelor obținute din vânzare, acestea urmând a fi distribuite cu prioritate celor care aveau cauze de preferință, neputând fi menținute aceste măsuri asigurătorii în situația valorificării bunurilor. Or, în cauza de față, deși există o hotărâre definitivă de deschidere a procedurii insolvenței și un drept de ipotecă asupra bunului, acesta a fost indisponibilizat prin aplicarea unor măsuri asigurătorii dispuse în cursul unui proces penal și nu poate fi valorificat în procedura insolvenței debitorului său, ca urmare a prevederilor legale criticate. Astfel, se încalcă dreptul la un proces echitabil, având în vedere că executarea silită face parte din noțiunea de proces, și dreptul de proprietate al creditorului ipotecar și al adjudecatarului prin menținerea tuturor măsurilor asigurătorii și înlăturarea dreptului unui creditor ipotecar de a își satisface creanța înscrisă cu prioritate în cartea funciară a imobilului. Deopotrivă, prin normele criticate se instituie o preferință a creanțelor provenind dintr-un proces penal și o poziție de inferioritate pentru creditorul din insolvență față de cel din executarea silită din dreptul comun, precum și față de creditorii cărora li se aplică noul cadru legislativ în materie de insolvență reprezentat de Legea nr. 85/2014. Prin urmare, drepturile constituționale mai sus menționate sunt restrânse nejustificat, în condițiile în care partea beneficiază deja de o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței, intrată în puterea lucrului judecat, și prin care s-a configurat o anumită finalitate a procedurii. În contextul criticilor formulate se menționează jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție ...