Decizia ÎCCJ nr. 381/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă, reclamantul persoană fizică a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel B, calcularea și restituirea sumelor reprezentând impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii (contribuții de asigurări sociale, contribuții de asigurări sociale de sănătate, contribuții de asigurări pentru șomaj și contribuții asigurătorii pentru muncă), reținute în mod nelegal din drepturile acordate cu titlu de despăgubiri civile, conform Deciziei civile nr. 601/A din 22 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel T. M., întocmirea declarațiilor rectificative privind lipsa obligației de plată a impozitului și contribuțiilor obligatorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și stoparea reținerii pe viitor a acestora până la achitarea integrală a debitului și actualizarea diferențelor reținute nelegal. ... 12. În motivare s-a arătat că, prin decizia definitivă anterior menționată, pârâta a fost obligată la plata în favoarea reclamantului a diferențelor de drepturi salariale rezultate din recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, în raport cu funcția deținută, respectiv la nivelul indemnizației procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T., precum și la alocarea sumelor necesare pentru plata acestor diferențe, începând cu 9 aprilie 2015 și în continuare, până la încetarea condițiilor legale de acordare. ... 13. Drepturile aferente acestui titlu executoriu i-au fost achitate parțial, întrucât la calcularea sumelor restante pârâta a reținut impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii (contribuții de asigurări sociale, contribuții de asigurări sociale de sănătate, contribuții de asigurări pentru șomaj și contribuții asigurătorii pentru muncă), deși aceste taxe nu erau datorate. ... 14. Reclamantul a arătat că diferența juridică între compensații și drepturi salariale a fost clarificată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024, stabilindu-se că: „drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor despăgubiri este supus plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea coeficienților de multiplicare menționați.“ ... 15. Totodată, prin Decizia nr. 4 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 24 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că: „Drepturile acordate judecătorilor și procurorilor, prin hotărâri judecătorești definitive, reprezentând diferențe rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri“, ceea ce înseamnă că toate drepturile provenite din nerespectarea reglementărilor salariale ca urmare a discriminării au natura juridică a unor despăgubiri bănești. ... 16. Astfel, sumele încasate nu reprezintă remunerația pentru munca prestată, ci o compensație pentru prejudiciul suferit, care a fost generat de tratamentul inechitabil la care a fost supus reclamantul, de unde rezultă că acestea nu au natura juridică a veniturilor salariale în sensul art. 76 din Codul fiscal și, în consecință, nu sunt supuse impozitului pe venit, conform art. 62 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, și nici nu sunt supuse contribuțiilor sociale obligatorii, conform art. 137 din Codul fiscal. ... 17. Pentru despăgubirile bănești nu există temei legal de a se percepe impozit și contribuții cu reținere la sursă, având în vedere prevederile art. 62 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, potrivit cărora: „în înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile: (...) h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale“. ... 18. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că, în acord cu Decizia nr. 4/2024 a instanței supreme (paragrafele 95, 96 și 98), despăgubirile la care este îndreptățit reclamantul conform deciziei definitive invocate în susținerea acțiunii reprezintă echivalentul unor diferențe salariale care sunt circumscrise prevederilor legale aplicabile drepturilor salariale. ... 19. În cadrul soluționării acțiunii s-au dispus suspendarea cauzei și sesizarea instanței supreme. ... ...