Decizia CCR nr. 61/2020Punctul 3.1

3.1. Cu privire la primul motiv invocat, jurisprudența Curții Constituționale a stabilit că „nicio dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca întrun proiect de lege, pe care îl supune Parlamentului spre adoptare, fie pe calea procedurii obișnuite de legiferare, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului să propună reglementarea mai multor domenii prin modificări, completări sau abrogări a mai multor acte normative în vigoare“ (Decizia nr. 375/2005). De altfel, această jurisprudență prin care Curtea Constituțională a permis reglementarea unui „grup complex de relații sociale în vederea obținerii unui rezultat dezirabil“ este constantă (a se vedea deciziile nr. 147/2003, nr. 1.557/2009, nr. 1/2014), iar Curtea Constituțională a menționat explicit că și în această materie, a angajării răspunderii Guvernului, „când legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge, iar o normă constituțională nu poate fi modificată pe cale de interpretare“ (Decizia nr. 34/1998). În cazul de față Guvernul a avut în vedere reglementarea relațiilor sociale referitoare la constituirea veniturilor și stabilirea cheltuielilor bugetului de stat, adică un domeniu de reglementare unitar, indiferent de împrejurarea că, formal, implicațiile actului normativ adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului pot afecta mai multe acte normative. ...