Decizia CCR nr. 26/2020Punctul 98

98. Excepție de la constatarea de mai sus privitoare la caracterul juridic al situației litigioase fac susținerile președintelui Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la declarațiile ministrului justiției - care, desigur, au angajat Ministerul Justiției, parte a Guvernului României - în legătură cu desființarea/ reorganizarea unei structuri de parchet. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că un conflict juridic de natură constituțională „presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor. Or, un asemenea conflict de natură constituțională nu a fost creat prin declarațiile examinate, care nu au produs niciun efect juridic. […] opiniile, judecățile de valoare sau afirmațiile titularului unui mandat de demnitate publică, referitoare la alte autorități publice, nu constituie prin ele însele conflicte juridice între autorități publice. Părerile sau propunerile privind modul cum acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanșează blocaje instituționale dacă nu sunt urmate de acțiuni sau inacțiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuțiilor constituționale ale acelor autorități publice. Asemenea păreri ori propuneri rămân în cadrul limitelor libertății de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7) din Constituție“ (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 sau Decizia nr. 435 din 26 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006). ...