Decizia CCR nr. 26/2020Punctul 14

14. În punctul de vedere comunicat, ministrul justiției a calificat aceste declarații ca fiind unele de natură politică, tocmai pentru a nu putea fi considerate ca declanșând un conflict juridic de natură constituțională. Este adevărat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „părerile sau propunerile privind modul cum acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanșează blocaje instituționale dacă nu sunt urmate de acțiuni sau inacțiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuțiilor constituționale ale acelor autorități publice. Asemenea păreri ori propuneri rămân în cadrul limitelor libertății de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7) din Constituție“ (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, sau Decizia nr. 435 din 26 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006). Însă în cauză se reține, astfel cum vom arăta în continuare, că opiniile ministrului justiției nu vizează „modul cum acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia“, ci contestarea chiar a autorității normative a legii care reglementează activitatea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție din cadrul Ministerului Public, ceea ce nu poate fi calificată ca fiind o simplă opinie politică. ...