Decizia CCR nr. 27/2020Punctul 32
Punctul 32
32. Se arată că afirmația Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia „nici Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și nici Decizia Curții Constituționale nr. 417 din 3 iulie 2019 nu pun în discuție legalitatea și constituționalitatea reglementării modalității concrete de formare nominală a completurilor de judecată din cadrul secțiilor instanței supreme prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu pun în discuție includerea acestei reglementări într-un act administrativ cu caracter normativ, adoptat în temeiul Legii nr. 304/2004“, este una eronată, invocându-se, în acest sens, Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, paragrafele 115, 118, 136, 164 și 165. Mai mult, chiar dacă Parlamentul ar fi omis să reglementeze aceste aspecte în cuprinsul legii organice, acesta nu este un argument pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să își aroge atribuții care aparțin exclusiv Parlamentului sau Guvernului. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 417 din 3 iulie 2019, paragrafele 129 și 166. ...
Sursa oficială ↗