Decizia CCR nr. 792/2019Punctul 7

7. Cu privire la dispozițiile art. 409 din Codul de procedură penală, se arată că acestea încalcă accesul la justiție, prin limitarea sferei persoanelor care pot ataca cu apel o soluție pronunțată de instanța de fond, fiind exclusă dintre acestea persoana condamnată, neprivată de libertate, care are interesul procesual de a formula apel împotriva unei sentințe penale pronunțate în calea extraordinară de atac a revizuirii, prevăzută la art. 453 din Codul de procedură penală. Se susține că o astfel de persoană dobândește calitatea de intimat, care este incompatibilă cu cea de inculpat, întrucât aceasta din urmă încetează odată cu condamnarea definitivă. Se mai susține că prevederile art. 409 din Codul de procedură penală contravin art. 129 din Constituție, întrucât persoana condamnată aflată în ipoteza invocată de autorul excepției și membrii familiei acesteia au calitatea de parte interesată, prevăzută de norma constituțională anterior menționată. Se face trimitere la dispozițiile art. 455 lit. b) din Codul de procedură penală, care prevăd dreptul persoanei condamnate și al membrilor de familie ai acesteia de a formula cerere de revizuire chiar după moartea persoanei condamnate, și se arată că, prin raportare la prevederile legale anterior menționate, limitarea persoanelor care pot formula apel împotriva sentinței pronunțate în procedura revizuirii este de natură a încălca accesul liber la justiție și prevederile constituționale ale art. 129 referitoare la exercitarea căilor de atac. ...