Decizia ÎCCJ nr. 330/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii + Dosarul nr. 1.233/103/2024 (Sesizarea nr. 2.920/1/2025) 44. Prin Încheierea de ședință din 7 noiembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: a) litigiul are ca obiect stabilirea și plata drepturilor salariale, b) reclamanta are calitatea de asistent medical comunitar, fiind plătită din fonduri publice; c) Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 45. Instanța de trimitere a apreciat că, odată verificată îndeplinirea acestor condiții, sesizarea devine obligatorie, fără a se mai impune analiza condiției existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, invocând în susținerea acestei concluzii preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... + Dosarul nr. 2.215/90/2024 (Sesizarea nr. 130/1/2025) 46. Prin Încheierea de ședință din 11 noiembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv: a) instanța de trimitere este învestită cu soluționarea, în primă instanță, a unei cauze ce are ca obiect drepturi de natură salarială pretinse de o categorie de personal plătit din fonduri publice - indemnizația prevăzută la art. 3^1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 constituie un drept salarial sau de natură salarială, câtă vreme acordarea acesteia este reglementată în considerarea raporturilor de muncă ale personalului vizat și reprezintă o contraprestație a muncii desfășurate de acesta (gărzi efectuate de personalul medical, activitate desfășurată în zilele de repaus săptămânal etc.); ... b) condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei este îndeplinită, dat fiind faptul că există cel puțin o aparentă divergență între scopul declarat de legiuitor la adoptarea dispozițiilor art. 3^1 din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și conținutul normativ propriu-zis al acestora; ... c) Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... + Dosarul nr. 1.483/40/2024 (Sesizarea nr. 320/1/2025) 47. Prin Încheierea de ședință din 13 decembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: a) reclamanții sunt angajați ai DGASPC Botoșani, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, finanțarea drepturilor salariale fiind astfel asigurată din fonduri publice [art. 116 raportat la art. 127 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 272/2004)]; ... b) instanța de trimitere argumentează dificultatea chestiunilor de drept de care depinde soluționarea fondului cauzei cu care a fost învestită, arătând că, deși sunt salarizate în cadrul aceleiași anexe, modul de salarizare este reglementat diferit pentru diferitele categorii de personal. + Prima chestiune de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 Analizând dispozițiile normative cuprinse la pct. 2 și 3 din cap. I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și pe cele ale pct. 2 lit. a) subpct. a.1 nr. crt. 33, 35 și 36 și ale pct. 3, subpct. 3.2 nr. crt. 25, 26 și 27 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la art. 3^1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru 153/2017, potrivit tribunalului, ar părea că legiuitorul delegat a avut în vedere, la redactarea art. 3^1, modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 42/2023, doar personalul salarizat conform pct. 2 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, nu și pe cel de la pct. 3 din capitolul I al aceleiași anexe. Însă, se arată mai departe, analizând comparativ art. 3^1 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 7 din capitolul II al aceleiași anexe, rezultă că există o diferență între stabilirea sferei destinatarilor normelor juridice. Din acest punct de vedere pare că, prin art. 3^1 anterior menționat, legiuitorul delegat a avut în vedere întreg personalul din anexa în cauză, și nu doar pe cel de la pct. 2. + Cea de-a doua chestiune de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 Tribunalul invocă faptul că, în cazul acestei chestiuni de drept, dificultatea stabilirii sferei subiecților cărora li se aplică prevederile rezidă din modalitatea de determinare a personalului ce ar trebui să primească indemnizația de 500 lei, respectiv întreg personalul salarizat conform anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum se arată la alin. (1) al art. 3^1 din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, sau doar categoria de personal menționată la lit. f) a alin. (1) menționat. + Cea de-a treia problemă de drept ce formează obiectul Sesizării nr. 320/1/2025 În justificarea dificultății problemei de drept, tribunalul a arătat că din prevederile pct. 3 al capitolului I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu rezultă în mod explicit în ce măsură funcțiile îndeplinite de personalul din sistemul public de asistență socială/servicii sociale cu sau fără cazare, salarizat conform subpct. 3.2 și 3.3 din capitolul I al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, fac parte din cele aferente personalului medico-sanitar sau auxiliar sanitar. Însă, la pct. 2 din capitolul I al anexei nr. II la aceeași lege-cadru, în cadrul funcțiilor auxiliare sanitare, se regăsește și cea de infirmieră, dar nu și cea de bucătar. ... c) Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... + Dosarul nr. 587/62/2024* (Sesizarea nr. 1.345/1/2025) 48. Prin Încheierea de ședință din 10 ianuarie 2025, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că: sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecății în cauzele care se încadrează la art. 1 din ordonanța de urgență; Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar această chestiune nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...