Decizia CCR nr. 644/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată, în esență, că textul de lege criticat permite interpretarea potrivit căreia debitorul obligației de restituire trebuie să restituie suma numerică împrumutată, indiferent dacă echilibrul contractual este rupt ca urmare a schimbării radicale a cursului de schimb, din împrejurări neprevăzute și necontrolabile de către debitor. Or, această împrejurare este contrară naturii comutative a contractului de împrumut bancar ce face obiectul acțiunii introductive. Prin aceasta se înțelege că împrumutul nu poate fi considerat un contract aleatoriu, în care șansele de succes sau de pierdere ar depinde de împrejurări viitoare și incerte, în funcție de care să varieze și întinderea obligațiilor părților. Atâta vreme cât art. 1.578 alin. 2 din Codul civil din 1864 obligă debitorul împrumutat la restituirea sumei numerice împrumutate, indiferent de variația cursului de schimb, rezultă că variația cursului de schimb este de natură a se califica în sensul împrejurării „viitoare și incerte, în funcție de care să depindă întinderea obligațiilor părților“. Altfel spus, contractul de împrumut devine un contract aleatoriu, ceea ce este contrar dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 1 alin. (5) din Constituție. Se susține că valoarea dreptății, înscrisă în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, nu ar fi respectată în măsura în care un contract esențialmente comutativ devine un contract aleatoriu, prin efectul art. 1.578 alin. 2 din Codul civil din 1864, în contextul variației imprevizibile a cursului de schimb. În consecință, art. 1.578 alin. 2 din Codul civil din 1864 este neconstituțional în măsura în care ar permite ruperea echilibrului contractual, în sensul transformării contractului de împrumut din comutativ în aleatoriu. ...