Decizia CCR nr. 658/2019Punctul 15

15. Se adaugă și faptul că textul criticat „nu respectă cu claritate și precizie cerințele impuse de art. 126 alin. (3) din Constituție“, întrucât în baza lui instanța de judecată este pusă în situația de a nesocoti mai multe decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv deciziile nr. 2/2003, 5/2001, 27/2011. De asemenea textul criticat „nu respectă cu claritate și precizie cerințele impuse de art. 147 alin. (4) din Constituție“, întrucât „conduce la situația în care deciziile judecătorești invocate în apărare cu putere de lucru judecat constituie o probă cu putere absolută ce poate fi invocată împotriva deciziilor CCR“. Se invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 945 din 7 iulie 2011, nr. 1.572 din 19 noiembrie 2009 și nr. 408 din 7 aprilie 2011. Tot astfel, „dispozițiile criticate conduc la situația în care soluțiile invocate cu putere de lucru judecat pot constitui o probă împotriva Hotărârii pronunțate de CEDO în Cauza Rotaru împotriva României“, unde art. 13 din Convenție este interpretat în sensul că „solicită o cale internă de atac în fața unei autorități naționale competente să examineze orice cerere întemeiată pe dispozițiile Convenției, dar care să ofere și reparația adecvată“. ...