Decizia CCR nr. 629/2019Punctul 24

24. Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală referitoare la competența instanței de soluționare a plângerilor împotriva soluțiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată se corelează cu cele ale art. 56 alin. (6) din Codul de procedură penală, referitoare la competența procurorului, potrivit cărora „este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. În acest context, din moment ce procurorul competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală este procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza, este firesc ca plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de acest procuror să se soluționeze de instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Rațiunea reglementării competenței instanței căreia iar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță subzistă chiar și în situația din speță, în care ordonanța de clasare a fost emisă de prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, iar plângerea formulată în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală a fost respinsă de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul, și anume de prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, dând eficiență principiului constituțional al controlului ierarhic ce guvernează numai activitatea procurorilor. ...