Decizia ÎCCJ nr. 321/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 25. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 26. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, „(...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 27. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 28. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept; ... d) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... e) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 29. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea pârâtului prefectul județului Argeș la plata drepturilor reprezentând contravaloarea transportului, începând cu 1 ianuarie 2023 până la zi, precum și în continuare. ... 30. Astfel, obiectul dedus judecății privește plata drepturilor de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 31. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care judecă în ultimă instanță. ... 32. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 33. Noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 34. De altfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 35. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice (Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 36. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. ... 37. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 38. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că instanța de trimitere solicită a se stabili dacă dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. h) coroborate cu cele ale art. 9 alin. (6^2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu art. 3 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Hotărârii Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 181/2022, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile/vizează și funcționarii publici transferați în interesul serviciului de la o autoritate publică (din afara Ministerului Afacerilor Interne) la o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce are sediul în altă localitate decât cea de domiciliu, transfer efectuat la solicitarea acesteia din urmă? ... 39. Chestiunea antamată prin întrebarea adresată instanței supreme nu se circumscrie însă exigențelor care să permită declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, având în vedere că aceasta nu vizează interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale, ci aplicarea lor la circumstanțele particulare ale cauzei. ... 40. Această concluzie rezultă atât din conținutul întrebării prin care instanța de trimitere solicită a se lămuri dacă dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. h) coroborate cu cele ale art. 9 alin. (6^2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 și ale art. 3 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 181/2022 sunt aplicabile/vizează și funcționarii publici transferați (…), cât și din punctul de vedere al instanței de trimitere care, distinct de faptul că nu a prezentat niciun argument din care să rezulte dificultatea chestiunii de drept generată de posibilele interpretări diferite ale normelor de drept aplicabile, a apreciat că, pentru acești funcționari publici, aplicabilitatea art. 9 alin. (1) lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 impune ca situație premisă regăsirea acestora în una dintre situațiile reglementate în cuprinsul prevederilor legale. ... 41. Or, verificarea încadrării intimatului-reclamant în una dintre situațiile reglementate în cuprinsul prevederilor incidente în cauză intră în atribuția exclusivă a instanței învestite cu soluționarea litigiului. ... 42. Astfel, se cuvine subliniat că dezlegarea ce poate fi dată în mecanismul hotărârii prealabile trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri a conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identificării voinței legiuitorului, iar nu una de rezolvare a raporturilor juridice deduse judecății, ceea ce presupune în mod necesar o aplicare a normei de drept la situația de fapt. ... 43. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății - către instanța supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme modul de aplicare a normelor de drept pentru rezolvarea raportului juridic litigios. ... 44. De altfel, relativ recent, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 74 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 17 ianuarie 2024, prin care a interpretat aceleași dispoziții care formează obiectul prezentei sesizări, fiind relevante în cauză considerentele de la paragrafele 77, 79, 81, 83, 89, 90, 92, 96 și 97 din această decizie. ... 45. Ca atare, instanța supremă a oferit suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor infralegale aplicabile în discuție, care se impun a fi respectate și valorificate, mutatis mutandis, de către instanța de trimitere în cauza cu soluționarea căreia a fost învestită. ... 46. Revine instanței învestite atribuția jurisdicțională de a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea cauzei deduse judecății. ... ...