Decizia ÎCCJ nr. 276/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 45. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă și cea de contencios administrativ ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 46. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 47. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 48. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 49. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect: (i) anularea dispozițiilor de salarizare ale personalului din aparatul de specialitate al primarului orașului Livada, emise la 26 aprilie 2024 și la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022; ... (ii) anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local Pietroșani nr. 24 din 24 aprilie 2023, în sensul actualizării salariilor de bază pentru funcțiile publice și personalul contractual angajat în aparatul de specialitate al primarului, începând cu 1 noiembrie 2022. ... ... 50. Astfel, obiectul acțiunilor deduse judecății se circumscrie proceselor privind stabilirea drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 51. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Oradea și Curții de Apel Pitești, care judecă în ultimă instanță, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... 52. Așadar, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 53. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța supremă constată că această cerință instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept și, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 54. Referitor la primul aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun. ... 55. Față de norma de trimitere de la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevede aplicarea în completare a dispozițiilor Codului de procedură civilă, se constată că și în cazul mecanismului instituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 56. De altfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a ținut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor „chestiuni dificile de drept“. ... 57. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 58. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie una veritabilă, în sensul că întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca, în mod direct și efectiv, procesul. ... 59. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că întrebările adresate instanței supreme sunt formulate în mod diferit, însă vizează aceleași texte de lege și aceeași problemă. ... 60. Astfel, instanțele de trimitere solicită, în esență, a se stabili dacă modificarea indemnizației primarului și viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 1 noiembrie 2022) sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 21 aprilie 2023). ... 61. Chestiunea antamată de instanțele de trimitere nu privește interpretarea unor norme lacunare sau neclare de natură a justifica intervenția instanței supreme, ci modul de aplicare a normelor din cuprinsul unor legi adoptate succesiv. ... 62. Astfel, stabilirea modului de aplicare a unei dispoziții dintr-o lege ulterioară [art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023] unei categorii profesionale nemenționate în cuprinsul normei ce instituie o excepție de la prevederile alin. (2) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, derogatorii de la art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă, în sensul consacrat de jurisprudența instanței supreme. ... 63. Corelarea unor norme din cuprinsul unei legi speciale ulterioare cu cele dintr-o lege generală în vederea determinării sferei beneficiarilor unor drepturi salariale pentru perioada anterioară adoptării normei speciale intră în atributul exclusiv al instanțelor de judecată, în virtutea art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia „judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile“. ... 64. De altfel, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia la circumstanțele particulare ale speței, operațiune ce intră în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei (Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017). ... 65. Această constatare este valabilă și pentru situația în care întrebarea implică mai multe prevederi legale. ... 66. Astfel, dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului conceptual al normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării coroborate a dispozițiilor legale, se are în vedere doar modul de aplicare a normei, în scopul identificării soluției ce trebuie pronunțată în cauză, sesizarea este inadmisibilă (Decizia nr. 20 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 12 martie 2025). ... 67. Or, instanțele de trimitere nu urmăresc identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora prin raportare la situațiile particulare din cauzele deduse judecății, operațiune care excedează atribuțiilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 68. Ca atare, sesizările nu pot primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanțelor de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme modul de aplicare a normelor de drept pentru rezolvarea raportului juridic litigios. ... 69. Mai mult decât atât, inadmisibilitatea sesizărilor conexate poate fi dedusă și din Decizia nr. 109 din 9 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizației brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menționată în cuprinsul art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, prin care a fost introdusă această prevedere. ... 70. În același sens este și Decizia nr. 41 din 17 februarie 2025, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: în interpretarea și aplicarea art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, aprobată prin Legea nr. 103/2023, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21 aprilie 2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023? ... ...