Decizia CCR nr. 535/2019Punctul 36

36. Curtea observă că, pentru a ajunge la concluzia că tratamentul diferit reglementat de dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală din 1968 nu era unul discriminatoriu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut ca argument - prin hotărârea pronunțată în Cauza Alexandru Enache împotriva României, paragraful 74 - faptul că, potrivit vechiului Cod de procedură penală, persoanele condamnate - atât femeile, cât și bărbații - aveau la dispoziție și alte posibilități pentru a solicita amânarea executării pedepsei. Astfel, în temeiul prevederilor art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968, instanțele puteau să examineze dacă anumite circumstanțe speciale ce decurgeau din executarea pedepsei erau susceptibile de a avea consecințe grave pentru condamnat sau, în egală măsură, pentru familia acestuia ori pentru angajator. Instanțele interne erau cele care apreciau dacă dificultățile invocate intrau sau nu în categoria împrejurărilor speciale avute în vedere de dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod de procedură penală, putând acorda amânarea executării unei pedepse privative de libertate - pentru o perioadă de cel mult trei luni și numai o singură dată - oricărei persoane condamnate, inclusiv bărbatului care avea un copil mic. Curtea Constituțională constată însă că argumentul menționat nu mai subzistă în contextul noului Cod de procedură penală, întrucât acesta nu a preluat cazul de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață reglementat de prevederile art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968. ...