Decizia ÎCCJ nr. 306/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 57. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 58. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se aplica însă prin analogie prevederile dreptului comun, respectiv Codul de procedură civilă. ... 59. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 60. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 61. Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care judecă în primă instanță, conform art. 10 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 517 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de un funcționar public în contradictoriu cu intimatul angajator - instituție publică, obiectul cauzei vizând anularea dispoziției de încetare de drept a raportului de serviciu, repunerea părților în situația anterioară, cu consecința reluării raportului de serviciu în condițiile preexistente emiterii dispoziției contestate și obligarea pârâtului la repararea pagubei cauzate prin acordarea de despăgubiri constând în drepturile salariale neîncasate și daune morale. Astfel, deși obiectul principal al cauzei este reprezentat de reintegrarea în funcția publică, față de petitul subsecvent ce are ca obiect plata drepturilor salariale, se constată întrunirea în mod formal a condiției instituite de prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 62. De asemenea, strict formal, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune de drept. Astfel, raportat la considerentele și dispozitivul Deciziei nr. 91 din 25 noiembrie 2024, nu se poate reține că obiectul prezentei sesizări ar fi antamat de acestea pentru a se constata existența unei dezlegări ce ar face inutil demersul de față. ... 63. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 64. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că niciuna din aceste condiții nu este îndeplinită în sesizarea de față. ... 65. Cu referire la primul aspect, în absența unei definiții legale a noțiunii, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, în care, în mod constant, s-a subliniat că, pentru a se putea vorbi de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragrafele 41 și 42). ... 66. Astfel, trebuie să se releve posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege fie din cauză că acest text este neclar, incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 67. Se constată că cerința dificultății problemei de drept sesizate derivă din condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, analizate prin analogie cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, înlăturând ideea caracterului prezumat al dificultății problemei de drept, însă privite în lumina scopului edictării actului normativ. ... 68. Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 69. În strânsă legătură cu această condiție de fond, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept invocate (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025). ... 70. În ceea ce privește prima întrebare, instanța de sezină solicită completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să lămurească chestiunea dacă dispozițiile art. 67 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 își produc efectele și în condițiile în care funcționarul public care a obținut anterior o decizie pentru pensionare anticipată parțială - necomunicată la plată - formulează, ulterior emiterii acesteia, dar anterior emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, întemeiată pe art. 67 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cerere privind aplicarea art. 517 alin. (2) din Codul administrativ. ... 71. Or, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii reglementate de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 72. Pentru simplificarea raționamentului, se impun a fi precizate o serie de aspecte cuprinse în sesizarea de față. Astfel, după emiterea la cerere a deciziei de acordare a pensiei anticipate parțiale, necomunicată la plată, titulara acesteia a formulat o cerere de menținere în funcția publică pe o perioadă de un an cu posibilitatea prelungirii, în temeiul art. 517 alin. (2) din Codul administrativ. Angajatorul - instituție publică a răspuns acestei cereri prin recomandarea de a o reformula cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, indicând o anumită dată. ... 73. Anterior acestei date a fost emisă din oficiu de către casa teritorială de pensii decizia de pensionare pentru limită de vârstă, raportat la vârsta standard de pensionare în sistemul public pentru femei (62 de ani), cu reducerea de 4 luni a vârstei de pensionare pentru condiții speciale și față de stagiul de cotizare realizat. În termenul indicat anterior de angajator, dar ulterior emiterii din oficiu a acestei ultime decizii, funcționarul public a formulat o cerere de continuare a raportului de serviciu conform Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021, începând cu data la care ar fi împlinit vârsta standard de pensionare pentru femei (62 de ani), vârstă care nu era încă împlinită la data acestei cereri. ... 74. Mai trebuie menționat că, potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare anticipată parțială în favoarea reclamantei, „transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1) , se face din oficiu“. ... 75. Nelămurirea instanței de trimitere privește interferența dispozițiilor art. 67 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în condițiile în care funcționarul public, care a obținut anterior decizie pentru pensionare anticipată parțială - necomunicată la plată, a formulat ulterior emiterii acesteia, dar anterior emiterii din oficiu a deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, o cerere privind aplicarea art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, dar și o cerere de aplicare a Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021, cerere formulată ulterior emiterii din oficiu a deciziei de pensionare pentru limită de vârstă. ... 76. Se observă că, prin modalitatea de formulare a întrebării, instanța de trimitere nu pune în discuție interpretarea unor norme de drept și nu se solicită o interpretare propriu-zisă a conținutului dispozițiilor legale indicate, ci dezlegarea situației de fapt specifice a reclamantei din cauză, reprezentând o situație atipică dedusă din succesiunea de evenimente de mai sus. Astfel, nu reiese necesitatea interpretării de principiu a unui anumit text de lege neclar sau lipsit de previzibilitate, ci se preconizează tocmai dezlegarea pe fond a raportului juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, prin sesizare nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale care comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci se vizează, în concret, tranșarea aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, în condițiile în care aceasta nu a indicat probleme de drept reale, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, neclar, incomplet sau, după caz, incert. ... 77. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept mai constată existența unor afirmații contradictorii ale părților cu privire la temeiul de drept pe care fusese întemeiată prima cerere de continuare a raportului de serviciu [reclamanta susținând că a fost întemeiată pe considerentele Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021, iar pârâtul că era întemeiată pe prevederile art. 517 alin. (2) din Codul administrativ], aspect de fapt esențial ce nu a fost dezlegat de instanța de trimitere și în raport cu care nu se poate decela nici existența realei legături a prezentei sesizări cu soluționarea cauzei. ... 78. Cele două temeiuri juridice implică consecințe juridice diferite, subliniate chiar de pârât prin punctul său de vedere, astfel că lămurirea acestui aspect era esențială pentru stabilirea temeiului juridic incident cauzei. ... 79. Pe de o parte, în ceea ce privește prima cerere de continuare a raportului de serviciu, instanța de trimitere este o instanță de contencios administrativ, învestită cu anularea dispoziției de încetare de drept a raportului de serviciu, emisă de angajator, în condițiile în care acesta din urmă fusese învestit de către reclamanta din cauză cu o cerere întemeiată fie pe considerentele Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021, fie pe prevederile art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, cerere care a rămas nesoluționată, urmând ca instanța să procedeze, în condițiile Legii nr. 554/2004, la evaluarea situației de fapt și la aplicarea legii. ... 80. Pe de altă parte, cea de-a doua cerere de continuare a raportului de serviciu a fost motivată de reclamantă în mod constant pe efectele Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021 referitoare la vârsta standard de pensionare pentru femei. Or, această chestiune nu ar avea relevanță din perspectiva art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile în care prin vârsta standard de pensionare trebuie să se înțeleagă ceea ce rezultă din situația de fapt cuprinsă în sesizare, în condițiile existenței unei cereri de aplicare a Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021. ... 81. Apoi, dilema legată de existența a două manifestări de voință cu sens contrar (cea de pensionare anticipată parțială, respectiv cea de continuare a raportului de serviciu peste vârsta standard de pensionare) reprezintă un aspect de fapt ce poate fi rezolvat exclusiv de instanța învestită cu judecarea cauzei ce a condus la prezenta sesizare. ... 82. Din această perspectivă, se constată că, în speță, angajatorul nu a admis sau respins cererea de continuare a raportului de serviciu în temeiul art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, ci a solicitat reformularea acesteia la un moment ulterior. Ca urmare, efectele deciziei de pensionare anticipată parțială asupra unei cereri de continuare a raportului de serviciu întemeiate pe art. 517 alin. (2) din Codul administrativ nu au fost evaluate în speță, nefiind astfel demonstrată legătura cu cauza a necesității interpretării acestor texte de lege. ... 83. Deși nevoia de sesizare a completului de judecată a fost justificată de modalitatea de aplicare a considerentelor Deciziei nr. 91 din 25 noiembrie 2024, din perspectiva existenței unei cereri de emitere a deciziei de pensionare anticipată parțială, respectiv de întrebarea dacă această cerere poate produce efectele juridice similare unei cereri de pensionare pentru limită de vârstă din perspectiva inaplicabilității prevederilor art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, se constată că tot instanța de trimitere a reținut că situația de fapt ce a condus la pronunțarea Deciziei nr. 91 din 25 noiembrie 2024 este diferită de cea care face obiectul prezentei sesizări. ... 84. În decizia amintită a fost analizată o ipoteză diferită, respectiv aceea a funcționarului public aflat deja în menținerea raportului de funcție publică ca efect al procedurii prevăzute de art. 517 alin. (2) din Codul administrativ, care a solicitat și a obținut, ulterior acestei mențineri, dar înainte de expirarea termenului de 1 an al prelungirii, decizia de pensionare, ca urmare a cererii sale. Astfel, ulterior acestei mențineri în funcția publică, funcționarul public a înțeles să solicite deschiderea dosarului de pensionare, fiind emisă decizia de pensionare, acesta căpătând calitatea de pensionar, iar prin sesizare s-a ridicat întrebarea dacă se produce încetarea de drept a raportului de funcție publică ca urmare a comunicării către angajator a deciziei de pensionare emise [comunicare prevăzută de art. 106 alin. (5) din Legea nr. 263/2010]. ... 85. Prin decizia menționată s-a arătat că depunerea cererii și obținerea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă produc consecința încetării de drept a raportului de funcție publică ce fusese menținut după data îndeplinirii condițiilor de pensionare. Ca urmare, prin declanșarea procedurii de pensionare pentru limită de vârstă (depunerea cererii însoțite de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor legale), se poate conchide că s-a produs deschiderea dreptului la pensie, iar funcționarul public a exercitat dreptul de opțiune între menținerea raportului de funcție publică și încetarea acestuia. ... 86. În concluzie, prin sesizarea formulată nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză, astfel că sesizarea este inadmisibilă. ... 87. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, instanța de trimitere solicită să se lămurească chestiunea dacă termenul de 2 luni, prevăzut de art. 517 alin. (2) din Codul administrativ pentru formularea cererii de menținere în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu, este un termen fix sau un termen-limită, în sensul că poate fi formulată o asemenea cerere și anterior perioadei de 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau este necesar ca respectiva cerere să fie formulată exact cu 2 luni înainte de această dată. ... 88. Fără a reitera aspectele deja reținute mai sus cu privire la inexistența unei veritabile chestiuni de drept, având în vedere lipsa de dificultate a întrebării, nici această întrebare nu întrunește condițiile necesare unei sesizări privind dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 89. Natura termenului de 2 luni pentru formularea cererii de menținere în funcția publică deținută, respectiv dacă acesta este un termen fix sau un termen-limită, în sensul dacă poate fi formulată o asemenea cerere și anterior perioadei de 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau este necesar ca respectiva cerere să fie formulată exact cu 2 luni înainte de această dată, reprezintă o problemă de drept cu o rezolvare facilă, prin aplicarea logicii juridice și a interpretării teleologice, care apelează la finalitatea avută în vedere de norma interpretată. ... 90. Astfel, este evident că această finalitate este aceea de a asigura o previzibilitate atât pentru angajatul - funcționar public care dorește continuarea raportului de serviciu, cât și pentru angajator, din perspectiva ocupării funcției publice, prin punerea la dispoziție a unui timp-limită în care să se stabilizeze situația juridică a angajatului confruntat cu iminența îndeplinirii condițiilor legale pentru pensionare. Astfel, este evident că scopul este atins atât timp cât angajatorul beneficiază de minimum 2 luni pentru a putea răspunde solicitării angajatului, iar angajatul a formulat cererea în strânsă legătură cu această pensionare iminentă, nicio regulă de interpretare juridică neputând duce la concluzia unui termen fix care să se epuizeze într-o anumită zi calendaristică. ... 91. Astfel, simplitatea raționamentului necesar a fi desfășurat pentru a răspunde acestei întrebări nu relevă o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, cu dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 92. Ca urmare, întrebările adresate nu vizează interpretarea unor dispoziții legale, ci doar realizarea unui raționament judiciar, care este atributul instanței învestite cu judecarea litigiului și care reprezintă cea mai importantă componentă a activității de judecată, a cărei delegare nu este permisă. ... 93. În contextul celor mai sus expuse, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi valorificat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519-520 din Codul de procedură civilă și că, în cazul prezentei sesizări, una dintre aceste condiții, respectiv cea referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, nu este îndeplinită, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă. ... ...