Decizia ÎCCJ nr. 309/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Sesizarea de față a fost formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. ... 52. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 53. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 54. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant. ... 55. În privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit că „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 56. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 57. Prima condiție este îndeplinită, întrucât cauza în care sa formulat sesizarea de față are ca obiect drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 5 iunie 2020, arătându-se că indemnizația de hrană este un venit asimilat salariului, potrivit capitolului II secțiunea a 2-a din Legea-cadru nr. 153/2017 - „alte drepturi salariale“, încadrându-se astfel în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 58. Este întrunită și cea de-a doua cerință de admisibilitate, întrucât cauza se află pe rolul Curții de Apel Iași, iar această instanță este învestită cu soluționarea apelului declarat împotriva hotărârii pronunțate de către tribunal în primă instanță, fiind, astfel, incidente dispozițiile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 59. Este necesară însă existența unei chestiuni de drept. ... 60. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun. ... 61. Prin urmare, văzând și norma de trimitere la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență, se constată că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, prevăzută de Codul de procedură civilă și a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 62. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune este discutabilă. ... 63. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesității existenței unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 64. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, de a verifica și a constata dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, preocupându-se, în acest context, de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile. ... 65. În contextul celor expuse anterior, sesizarea formulată de către Curtea de Apel Iași nu vizează, în opinia instanței, o chestiune de drept veritabilă. ... 66. Întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție privește personalul de predare din învățământ care a desfășurat în anii școlari 2020-2021, 2021-2022, septembrie 2022-ianuarie 2023, pe lângă funcția didactică de bază, și activitatea în regim de plată cu ora în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată și căruia nu i-a fost plătită indemnizația de hrană pentru această din urmă activitate. ... 67. Instanța de trimitere consideră că prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o obligație a instanței de judecată de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție ori de câte ori este învestită cu o cauză ce are ca obiect stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. ... 68. În cadrul secțiunii privind expunerea chestiunii dificile de drept cu care se confruntă instanța se reamintesc datele procesului, normele de drept aplicabile, Decizia nr. 5/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 5 iunie 2020, prin care au fost calificate drepturile pretinse ca fiind de natură salarială, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie, prevederile Directivei 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 175/43, și ale Directivei 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind Acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 014/9. ... 69. Prin urmare, instanța de trimitere nu indică care este dificultatea cu care se confruntă. ... 70. Dintr-o altă perspectivă se observă că judecata apelului în Dosarul nr. 687/99/2023 a fost suspendată atât în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă raportat la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1^1 din Codul de procedură civilă, până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărârii preliminare trimise de Curtea de Apel Iași, în cauza similară nr. 2.310/89/2022, și de Curtea de Apel Constanța, în cauza similară nr. 1.361/88/2023. ... 71. Întrebările preliminare adresate de Curtea de Apel Iași Curții de Justiție a Uniunii Europene în Dosarul nr. 2.310/89/2022 formează Cauza C-706/23 pe rolul instanței europene și sunt următoarele: §1. Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88, precum și art. 31 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, clauza 4 [alineatul (1) ] din Acordul-cadru privind munca pe fracțiune de normă care figurează în anexa la Directiva 97/81/CE [și] clauza 4 [alineatul (1) ] din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP[, care figurează în] anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care stabilește că, în cazul încheierii unor contracte de muncă în cumul de către același lucrător în învățământul preuniversitar [și anume] un contract pe durată nedeterminată cu timp de muncă integral [pentru] funcția de bază și un contract cu timp de muncă parțial pe perioada determinată, [și anume un] contract în regim de plata cu ora [-], lucrătorul are dreptul la remunerația aferentă concediului de odihnă plătit calculată numai pentru funcția de bază? §2. Clauza 4 [alineatul (1) ] din Acordul-cadru privind munca pe fracțiune de normă care figurează în anexa la Directiva 97/81, clauza 4 [alineatul (1) ] din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP [care figurează în] anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări și practici naționale care împiedică, în cazul încheierii unor contracte de muncă în cumul de către personalul didactic din învățământul preuniversitar - [și anume] un contract cu timp de muncă integral [pentru] funcția de bază și un contract cu timp de muncă parțial pe perioada determinată [,și anume un] contract în regim de plata cu ora [-], acordarea indemnizației de hrană proporțional cu timpul efectiv lucrat în baza contractului pe durata determinată pe fracțiune de normă, inclusiv includerea acesteia în determinarea întinderii indemnizației aferente concediului anual de odihnă? ... 72. Instanța de trimitere a întrebării preliminare, Curtea de Apel Iași, a considerat că se impune interpretarea dreptului Uniunii de către instanța europeană în scopul aplicării unitare a acesteia de către judecătorul național, inclusiv în chestiunea referitoare la dreptul cadrelor didactice care desfășoară activități în regim de plată cu ora de a li se plăti indemnizația de hrană proporțional cu timpul efectiv lucrat în baza contractului pe durată determinată pe fracțiuni de normă, ce face obiectul prezentei sesizări a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 73. Prin urmare, în cauza de față se constată, pe de o parte, că nu s-a indicat și nu s-a demonstrat existența unor dispoziții cu conținut neclar, imperfect sau lacunar, care să ridice probleme de interpretare, instanța de trimitere considerând că este obligată să sesizeze Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 74. Pe de altă parte, s-a reținut că pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene se află Cauza C-706/23 cu întrebările susmenționate, prin care se urmărește a se interpreta dreptul Uniunii în chestiunea posibilității cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care dețin atât un contract cu timp integral de muncă, cât și un contract cu timp de muncă parțial pe perioadă determinată (plata cu ora) de a beneficia de acordarea indemnizației de hrană proporțional cu timpul efectiv lucrat în baza contractului de muncă pe fracțiune de normă. ... 75. În concluzie, instanța urmează a respinge ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Iași dispusă prin Încheierea din 30 ianuarie 2025, întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ...