Decizia ÎCCJ nr. 260/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Sesizarea de față este fundamentată pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ sa urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii și/sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice sau în materia stabilirii și/sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. ... 37. Domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal, precum și de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 38. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt cuprinse în prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 39. Totodată, sunt relevante dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale ale art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 40. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 41. Evaluarea elementelor sesizării relevă neîntrunirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 42. Astfel, se constată, în primul rând, că litigiul dedus spre judecată instanței de trimitere nu se circumscrie domeniului specific de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, instanța nefiind învestită cu judecarea unei cereri privind stabilirea și/sau plata unor drepturi salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. ... 43. În acest caz, așa cum, de altfel, a reținut și instanța de trimitere, sesizarea privește un litigiu în care reclamanta, o unitate de învățământ, solicită obligarea pârâtelor la restituirea unor sume încasate în derularea unor proiecte POS DRU de care a beneficiat unitatea de învățământ: POS DRU/ 22/2.1/G/33.487 intitulat „Elaborare CDL și materiale de învățare pentru siguranța elevilor“ și POS DRU/108/2.3/G-79.596 intitulat „Formare și evaluare profesională pentru o carieră de succes“, sume apreciate de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism intermediar POS DRU în urma controalelor efectuate ca fiind cheltuieli neeligibile, contractele de muncă încheiate în cadrul proiectelor de către directorul unității de învățământ, atât cu sine însuși, cât și cu fiica sa, fiind afectate de conflict de interese și incompatibilitate. ... 44. Acțiunea dedusă judecății este una în răspundere patrimonială, întemeiată pe art. 254 din Codul muncii, cauza acțiunii fiind acoperirea unui prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită ce a avut drept urmare obligarea unității de învățământ la restituirea sumelor de bani încasate în cadrul proiectelor cu finanțare europeană amintite, sume apreciate de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism intermediar POS DRU ca fiind cheltuieli neeligibile. Încheierea de sesizare, în partea ei introductivă, relevă și explicitarea de către reclamanta-apelantă, în apel, a pretențiilor sale, în temeiul dispozițiilor art. 478 din Codul de procedură civilă, arătându-se expres că acțiunea este întemeiată pe fapta ilicită. ... 45. Mai mult, chiar instanța de trimitere a arătat în punctul său de vedere că ceea ce se tinde a se recupera nu sunt salarii calculate sau acordate eronat, ci sume declarate neeligibile de către autoritatea contractantă într-un proiect finanțat din fonduri europene. ... 46. Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism intermediar POS DRU este o instituție cu atribuții de control care acționează pentru depistarea neregulilor în implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane. ... 47. Neregula este definită la art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit“. ... 48. În cauză, așa cum s-a arătat, sumele ce sunt solicitate de reclamantă de la pârâte în cauza ce a prilejuit sesizarea de față sunt sume achitate acesteia din fondurile europene, în derularea celor două proiecte POS DRU amintite, sume plătite necuvenit școlii, cheltuielile cu salariile fiind declarate neeligibile prin procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, încheiate în anul 2017 de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism intermediar POS DRU, ca urmare a reținerii stării de incompatibilitate a uneia dintre pârâte, în calitate de director al unității reclamante. Aceasta din urmă a participat la semnarea contractelor de muncă încheiate în cadrul proiectelor în dublă calitate, de angajator - director al colegiului și angajat - manager de proiect, respectiv în calitate de angajator - director al colegiului cu fiica sa (care nu este cadru didactic în unitatea de învățământ) în calitate de angajat - administrator proiect. ... 49. Așadar, nu ne aflăm în situația unui litigiu din categoria celor la care face referire art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, vizând stabilirea și/sau plata unor drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Reclamanta urmărește repararea prejudiciului suferit prin fapta ilicită a pârâtei director, astfel încât faptul că respectivele cheltuieli declarate neeligibile sunt chiar salariile încasate de cele două pârâte în cadrul proiectelor derulate din fonduri europene nu este de natură a imprima caracter admisibil, din această perspectivă, sesizării pendinte. ... 50. Deopotrivă, se constată că sesizarea de față nici nu privește o „chestiune de drept“. Astfel, admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile. ... 51. În jurisprudența sa, instanța supremă a stabilit în mod consecvent că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția sa în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 52. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). ... 53. Cât privește sesizarea de față, se observă din încheierea de sesizare că nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, instanța de trimitere neexpunând o argumentare care să susțină ideea unei dificultăți de înțelegere a textului Legii nr. 78/2018, ci solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabili dacă acest din urmă act normativ este aplicabil în cauza dedusă judecății. Or, identificarea normei juridice aplicabile raportului juridic concret dedus judecății nu reprezintă o problemă de drept aptă a primi o dezlegare de principiu în mecanismul de unificare a practicii judiciare al hotărârii prealabile. Intră în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei să stabilească dispoziția legală aplicabilă respectivului litigiu, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune care nu poate fi delegată, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 35 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024). ... 54. Pentru toate aceste considerente se reține neîndeplinirea condițiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât se impune respingerea prezentei sesizări ca inadmisibilă. ... ...