Decizia ÎCCJ nr. 314/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Sesizarea de față a fost formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. ... 34. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariate ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 35. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 36. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant. ... 37. În privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 38. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 39. Prima condiție este îndeplinită, întrucât cauza în care sa formulat sesizarea vizează prestații de asigurări sociale pentru personalul plătit din fonduri publice, încadrându-se în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 40. Sunt întrunite și condițiile referitoare la existența unei cauze în curs de judecată și la faptul că chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 41. Este necesară însă existența unei chestiuni de drept. ... 42. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun. ... 43. Prin urmare, văzând și norma de trimitere la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență, se constată că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, prevăzută de Codul de procedură civilă și a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 44. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. ... 45. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesității existenței unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 46. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, de a verifica și constata dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, preocupându-se de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile. ... 47. În contextul celor expuse anterior, sesizarea formulată de către Tribunalul Cluj nu vizează, în opinia instanței, o chestiune de drept veritabilă. ... 48. Astfel, prin întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție se solicită a se interpreta sintagma „acordate în străinătate“ din conținutul dispozițiilor art. 9 lit. p) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010, în sensul dacă aceste prevederi legale se aplică și în situația în care se solicită decontarea, din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, a contravalorii unui medicament achiziționat din străinătate. ... 49. Instanța de trimitere consideră că textul este susceptibil de interpretări diferite, astfel că pentru a se preîntâmpina apariția unei jurisprudențe neunitare este justificată intervenția completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 50. Aceeași instanță, prin punctul de vedere motivat al completului asupra modului de dezlegare a problemei de drept, consideră că prevederile art. 9 lit. p) din Hotărârea Guvernului nr. 762/2010 privind condițiile de acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică și în situația în care se solicită decontarea, din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justiției, a contravalorii unui medicament achiziționat în străinătate. ... 51. Completul de judecată a identificat dispozițiile titlului XIX - Asistență medicală transfrontalieră din Legea nr. 95/2006, de unde rezultă că acordarea serviciilor medicale/tratamentelor în străinătate presupune furnizarea sau prescrierea unui medicament din străinătate. ... 52. Or, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme, în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil să aibă mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 53. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie veritabilă, iar caracterul precar al reglementării care să conducă la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie subliniate în încheierea de sesizare prin care să se evidențieze diferitele variante de interpretare posibile și argumente în sensul susținerii acestora, astfel încât să se arate explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură aceasta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea cu ocazia soluționării litigiului. ... 54. Din conținutul motivării încheierii de trimitere reiese faptul că instanța ce soluționează litigiul nu are nicio îndoială, dar consideră că sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este acela de a sesiza instanța supremă în lipsa oricăror argumente care să demonstreze existența unei chestiuni de drept dificile/veritabile. ... 55. În raport cu obiectul acțiunii și cu răspunsul autorității intimate se observă că refuzul decontării medicamentului este întemeiat pe mai multe prevederi legale din conținutul Hotărârii Guvernului nr. 762/2010, respectiv art. 3 alin. (2) lit. a) și b) , prin care se stipulează că personalul de la art. 1 beneficiază în mod gratuit de medicamentele din Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, a căror contravaloare se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, și de cele din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman din România, elaborat de Agenția Națională a Medicamentului, art. 9 lit. f) și p) , prin care se identifică serviciile care nu pot fi decontate din bugetul ordonatorilor de credite din sistemul justiției - asistența medicală la cerere și servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în străinătate. ... 56. Instanța de fond are o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie și la motivele refuzului autorității, or, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să se substituie atributului fundamental al instanțelor de a stabili norma incidentă, de a interpreta și aplica legea, având doar rolul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguității, impreciziei sau lacunelor textelor legale, în scopul asigurării unei jurisprudențe unitare. ... 57. În concluzie, sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, prevăzută de art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ...