Decizia ÎCCJ nr. 411/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. ... 34. În privința domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 35. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 36. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 37. În raport cu cele arătate - și contrar statuării instanței de trimitere ce a apreciat că „singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare“ -, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanța de urgență; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept veritabile; d) de lămurirea problemei de drept respective să depindă soluționarea pe fond a cauzei; e) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 38. Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu de muncă prin care reclamantul sindicat a solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj la majorarea și, subsecvent, plata salariului de bază majorat, începând cu data de 1 martie 2024 și pentru viitor, în temeiul art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024, pentru fiecare membru de sindicat din tabelul anexat cererii de chemare în judecată, membrii reprezentând personal contractual din cadrul pârâtei, plătit din fonduri publice, încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, prevăzută în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. S-a solicitat, totodată, și actualizarea sumelor cu coeficienții ratei inflației la data plății efective, precum și dobânda legală calculată conform Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective. ... 39. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește stabilirea și plata unor drepturi salariale ale personalului contractual plătit din fonduri publice, reclamanții făcând parte din familia ocupațională „Administrație“. ... 40. De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, întrucât sesizarea emană de la Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță învestită cu soluționarea în primă instanță a litigiului de muncă privind personalul contractual, conform art. 269 din Codul muncii. ... 41. În urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme a rezultat că este îndeplinită și condiția referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere. ... 42. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție de admisibilitate, respectiv cea referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile. ... 43. În legătură cu această cerință de admisibilitate este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept. ... 44. Așa fiind, în mod consecvent, instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 45. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că în cadrul acestei proceduri Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). ... 46. De asemenea, se impune sublinierea în sensul că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei și garantează, totodată, accesul la o justiție independentă. ... 47. Pentru a se reține îndeplinirea condiției referitoare la deducerea spre interpretare a unei veritabile chestiuni de drept este necesar a se verifica premisele acesteia. Sub un prim aspect trebuie identificată existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism. Sub un al doilea aspect chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 48. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă, în esență, la determinarea domeniului de aplicare al dispoziției cuprinse în cadrul art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024: „Începând cu drepturile salariale aferente lunii martie a anului 2024, prin derogare de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul din unitățile și centrele de asistență socială cu sau fără personalitate juridică, altul decât cel prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 20% față de nivelul salariului de bază aferent lunii decembrie a anului 2023 și se acordă în 2 tranșe egale, începând cu luna martie a anului 2024, respectiv iunie a anului 2024“, prin raportare la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 și la art. 11 din legea-cadru. ... 49. Or, chestiunea vizând delimitarea consorțiului subiecților destinatari ai normei juridice reprezentate de art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024 nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultății, întrucât ea își găsește facil rezolvarea prin aplicarea unor instrumente juridice uzuale. ... 50. Ab initio, completul de judecată are la îndemână în acest sens, inter alia: – în raport cu rezultatul interpretării, interpretarea literală, declarativă a normei de drept respective; ... – în raport cu procedeele folosite: ... – metoda de interpretare sistematică a normei juridice [analizată, așadar, în corelare cu alte prevederi normative, cum ar fi dispozițiile alin. (2) al aceluiași art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024 - alineat care reglementează expres modul de stabilire și plată, începând cu luna martie a anului 2024, a salariilor de bază ale personalului care ocupă funcții în domeniul asistenței sociale prevăzute în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 - sau cele ale înseși anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă care ilustrează funcțiile excluse de art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024]; ... – metoda de interpretare teleologică [prin raportare la identificarea finalității concrete urmărite de legiuitor la adoptarea prevederilor art. I alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024, domeniul de aplicare al normei juridice fiind ilustrat atât în cadrul notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2024 realizate de către Guvern, în cadrul preambulului acesteia, cât și în cadrul expunerii de motive la inițiativa legislativă, regăsite pe site-ul Senatului României - la adresa https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L147 an_cls=2024#ListaDocumente - cu referire la proiectul de lege înregistrat cu nr. L147/2024 pe rolul acestei Camere legislative a Parlamentului României, respectiv cu nr. PLX 244/2024 pe rolul Camerei Deputaților, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2024, relevantă în această direcție fiind, de exemplu, pagina 5 a expunerii de motive menționate]; ... – în fine, metoda interpretării raționale, logice reprezintă un alt instrument juridic de lucru la îndemâna instanței de trimitere, chestiunea de drept prezentă putând fi dezlegată inclusiv prin aplicarea regulilor de interpretare logică, exempli gratia, a adagiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus - unde legea nu distinge, nici interpretul legii nu are voie să distingă - sau ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet - unde există aceleași rațiuni, trebuie aplicate aceleași norme juridice, trebuie dată aceeași soluție [fiind relevantă din perspectiva argumentului de analogie menționat și cercetarea modalității de reglementare sub același aspect, prin articolul unic al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 26 mai 2023, a alin. (1^1): „Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. VIII la aceeași lege se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022“]. ... ... 51. Înalta Curte subliniază că argumentele anterioare (reliefate la punctele 49 și 50) au fost expuse doar în scopul configurării concluziei asupra inexistenței caracterului dificil al respectivei probleme de drept, ca cerință de admisibilitate a prezentei sesizări, fără însă a impune în niciun fel instanței de trimitere soluția pe care aceasta ar trebui să o adopte asupra chestiunii de drept în discuție, întrucât în acest ultim caz Înalta Curte ar proceda practic la soluționarea chestiunii de drept obiect al sesizării, în pofida însă a neregularității identificate a sesizării care împiedică cercetarea sub aspectul fondului a chestiunii de drept exhibate. ... 52. Lecturând statuările și opinia asupra problemei de drept a completului de judecată expuse în încheierea de sesizare, se observă și că instanța de judecată respectivă nu învederează vreo dificultate în rezolvarea problemei de drept pendinte, considerentele sale neilustrând vreun atribut juridic de dificultate a chestiunii de drept (prin - de exemplu - prezentarea argumentată a mai multor posibilități de interpretare a textului normativ în discuție), completul de judecată apreciind, de altfel, că admisibilitatea prezentei sesizări este condiționată exclusiv de cerința distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept. ... 53. În egală măsură, împrejurarea că, în lipsă de practică judiciară pe marginea respectivei probleme de drept, punctul de vedere exprimat de colectivele de magistrați consultate - din cadrul doar al două curți de apel, restul comunicând aspectul lipsei de astfel de cauze pe rol - se disociază în mod egal în două opinii diferite nu constituie un argument apt să circumscrie caracterul dificil al problemei de drept, întrucât se contrapun motivele prezentate supra, la punctele 49 și 50, motive care configurează concluzia atributului facil al chestiunii de drept în discuție. ... 54. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind astfel îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 în privința sesizării prezente, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. ... ...