Decizia ÎCCJ nr. 371/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 36. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. ... 37. În privința domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 38. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora, „dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 39. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 40. În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrise domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanță; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 41. Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu privind funcționarii publici prin care reclamanții, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, au solicitat obligarea pârâtului IPJ Satu Mare la recalcularea și la plata salariului de bază și a sporurilor la nivelul maxim în cadrul aceleiași instituții publice, inclusiv recunoașterea dreptului la încasarea sporului de 20% din salariul de funcție pentru activitatea desfășurată în unități unde atragerea personalului se face cu greutate, prevăzut pentru funcționarii publici încadrați la IPJ Harghita și IPJ Covasna, conform anexei nr. 4 pct. 8 din Ordinul MAI nr. S/7 din 31 ianuarie 2018. ... 42. În acest context, instanța de trimitere este preocupată de obținerea unui răspuns din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul de a stabili dacă sporul de izolare prevăzut de anexa nr. 4 pct. 8 din Ordinul MAI nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 are caracter general, respectiv dacă se poate acorda polițiștilor din toate județele țării sau poate fi acordat doar celor din județele Harghita și Covasna. ... 43. Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește stabilirea și plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, reclamanții fiind polițiști în cadrul IPJ Satu Mare, făcând parte din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională“. ... 44. De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, întrucât sesizarea emană de la Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal, instanță învestită cu soluționarea litigiului privind funcționarii publici în calea de atac a recursului. ... 45. Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, a rezultat că este îndeplinită ultima condiție referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere. ... 46. În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 47. În legătură cu această cerință de admisibilitate, este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept. ... 48. Așa fiind, în mod consecvent instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 49. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). ... 50. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că încheierea de sesizare nu cuprinde nicio argumentare cu privire la îndeplinirea cerinței de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, lipsind cu desăvârșire orice analiză cu privire la dificultatea interpretării prevederilor legale menționate. ... 51. Astfel, nu se poate reține realizarea acestei cerințe de admisibilitate din perspectiva existenței unei veritabile probleme de drept, deoarece, pe de-o parte, lipsește din încheierea de sesizare orice motivare aptă să susțină ideea că instanța învestită cu soluționarea cauzei ar întâmpina vreo dificultate în procesul de interpretare a textelor legale menționate, iar, pe de altă parte, instanța de trimitere consideră fără echivoc faptul că norma juridică incidentă reglementează sporul de 20% din salariul de funcție în considerarea locului de desfășurare a activității profesionale în județele Covasna și Harghita, nefiind o componentă a salariului cu aplicabilitate generală. Așadar, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei nu a expus niciun dubiu cu privire la beneficiarii sporului menționat, neîntâmpinând nicio dificultate în determinarea domeniului de aplicare a normei juridice menționate. ... 52. Mai mult decât atât, există repere jurisprudențiale suficiente care permit instanței de trimitere să soluționeze chestiunea litigioasă și care determină concluzia lipsei dificultății necesare pentru declanșarea mecanismului de prevenire a practicii judiciare neunitare. În acest sens, este relevantă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care s-a statuat, cu putere obligatorie pentru instanțele judecătorești, că, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, „principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale“. La paragraful 82 din cadrul considerentelor deciziei menționate, instanța supremă a arătat că, în ipoteza în care normele legale care instituie majorări salariale au o sferă de aplicare restrânsă în beneficiul unor anumiți destinatari ai legii, principiile prevăzute la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări. În continuare, în paragraful 83, s-a argumentat că, în considerarea unor criterii obiective care permit stabilirea diferențiată a salariului de bază, nu există discriminare a personalului auxiliar de specialitate sau conex care își desfășoară activitatea în cadrul unor instanțe sau parchete pentru care legea a stabilit salariile de bază fără aplicarea vreunui procent de majorare ori prin aplicarea unuia mai redus, astfel că nu sunt aplicabile garanțiile oferite de principiul egalității, care se înfăptuiește „prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală“. ... 53. Tot astfel, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, s-a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept“. Conform considerentelor expuse la paragrafele 92-95 din decizia menționată, instanța supremă a arătat explicit că principiul egalității împreună cu principiul nediscriminării nu pot opera împotriva principiului legalității și niciun salariu de bază nu poate fi stabilit cu încălcarea legii, iar la paragraful 124 s-a precizat că persoanele care nu se găsesc în situația premisă a unei dispoziții legale nu pot beneficia de aceasta, chiar dacă invocă hotărâri judecătorești pronunțate în beneficiul unor persoane aflate în situație similară sau identică, principiul egalității neputând opera în favoarea lor împotriva sensului și scopului normei. ... 54. Aplicând mutatis mutandis aceleași raționamente juridice în privința sporului de 20%, prevăzut de anexa nr. 4 pct. 8 la Ordinul MAI nr. S/7 din 31 ianuarie 2018, instanța de trimitere are posibilitatea de a constata că beneficiarii acestui spor sunt strict determinați prin raportare la locul situării unităților și subunităților MAI în care își desfășoară activitatea, iar condițiile obiective care justifică acordarea sporului menționat sunt reprezentate de împrejurarea că desfășurarea activității profesionale se realizează în județe unde atragerea personalului se face cu greutate, scopul urmărit prin acordarea acestui spor fiind acela al creșterii atractivității respectivelor locuri de muncă, situate pe raza teritorială a județelor Covasna și Harghita. ... 55. Așadar, întrebarea adresată prin încheierea de sesizare nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultății, atât timp cât prevederile cuprinse în anexa nr. 4 pct. 8 la Ordinul MAI nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 sunt redactate într-o manieră clară, completă și fără a lăsa posibilitatea unor interpretări contradictorii. ... 56. Norma juridică indicată se referă la recunoașterea unui spor de 20% din salariul de funcții de care beneficiază polițiștii care își desfășoară activitatea în localități unde atragerea personalului se face cu greutate, nefiind vorba despre un spor cu aplicabilitate generală în cadrul tuturor inspectoratelor de poliție județene, ci despre unul recunoscut exclusiv în favoarea personalului încadrat la IPJ Harghita și IPJ Covasna, în scopul creșterii atractivității desfășurării activității profesionale în cadrul unităților și subunităților MAI aflate pe raza teritorială a respectivelor județe. ... 57. Dispoziția legală supusă interpretării delimitează cu claritate categoria funcționarilor publici care beneficiază de sporul menționat, iar prin încheierea de sesizare instanța de trimitere nu a argumentat în niciun fel dificultățile întâmpinate în procesul de interpretare și aplicare a legii, neindicând existența unei norme juridice presupus neclare, îndoielnice sau echivoce. ... 58. Or, așa cum s-a arătat anterior, pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă sau să presupună incidența unor principii generale cu conținut sau sferă de aplicare discutabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). În prezenta sesizare, interpretarea dispoziției legale menționate nu ridică niciun fel de dificultate, fiind vorba despre o normă de drept clară, ușor inteligibilă, completă, nesusceptibilă de interpretări contradictorii. ... 59. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 60. Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința sesizării înregistrate cu nr. 1.158/1/2025 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. ... ...