Decizia ÎCCJ nr. 15/2026 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal. ... 37. În privința domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 38. Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, conform cărora „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 39. Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 40. În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrise domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanța de urgență; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept veritabile; d) de lămurirea problemei de drept respective să depindă soluționarea pe fond a cauzei; e) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 41. Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu de asigurări sociale, prin care reclamanta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în contradictoriu cu pârâtul - persoană fizică, a solicitat anularea unei decizii emise la data de 24.04.2023 prin care s-a deschis dreptul la pensie militară de stat, pensie anticipată parțială, și obligarea pârâtului la restituirea sumelor de bani încasate cu acest titlu, de la data deschiderii dreptului și până la data rămânerii definitive a hotărârii, ca fiind sume nedatorate. ... 42. Observând pretenția concretă a cererii de chemare în judecată, este cert că aceasta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un litigiu care privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice. ... 43. De asemenea, este realizată a doua cerință de admisibilitate menționată, întrucât sesizarea emană de la Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță învestită cu soluționarea în primă instanță a litigiului de asigurări sociale, conform art. 101 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. ... 44. În urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme a rezultat că este îndeplinită și condiția referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere. ... 45. Deși se constată întrunirea și a cerinței legăturii de dependență dintre problema de drept supusă dezlegării și soluționarea pe fond a cauzei respective, chestiunea de drept constituind chiar obiectul concret al primului capăt de cerere dedus judecății tribunalului, în schimb, se observă că nu este îndeplinită a treia condiție de admisibilitate, respectiv cea referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile. ... 46. În legătură cu această cerință de admisibilitate este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept. ... 47. Așa fiind, în mod consecvent, instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 48. Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că în cadrul acestei proceduri Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). ... 49. De asemenea, se impune sublinierea în sensul că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei, și garantează, totodată, accesul la o justiție independentă. ... 50. Pentru a se reține îndeplinirea condiției referitoare la deducerea spre interpretare a unei veritabile chestiuni de drept este necesar a se verifica premisele acesteia. Sub un prim aspect, trebuie identificată existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism. Sub un al doilea aspect, chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul. ... 51. Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă, în esență, la determinarea din perspectiva elementului vechimii a domeniului de aplicare a dispoziției cuprinse în cadrul art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit căreia „(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații: (...) b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară“, prin raportare la prevederile art. 25 alin. (1) („Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18 și 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi“) și art. 3 lit. i) din aceeași lege [„În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) i) stagiu de cotizare - perioada în care persoanele prevăzute la lit. a) -c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii“] și la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii. ... 52. Or, chestiunea vizând posibilitatea valorificării în procedura de obținere a pensiei militare de stat anticipate parțiale, prevăzută de art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a perioadelor de stagiu de cotizare pentru care s-a efectuat plata contribuției de asigurări sociale în temeiul unui contract de asigurare socială încheiat în baza Ordonanței de urgență nr. 163/2020 nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultății, întrucât ea își găsește facil rezolvarea prin aplicarea unor instrumente juridice uzuale. ... 53. Ab initio, completul de judecată are la îndemână în acest sens, inter alia: – în raport cu rezultatul interpretării, interpretarea literală, declarativă a normelor de drept respective; ... – în raport procedeele folosite: ... – metoda de interpretare sistematică a normelor juridice (analizate, așadar, în corelare cu alte prevederi normative, cum ar fi, între altele, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 sau anexa nr. 1 la aceeași ordonanță de urgență, anexă care ilustrează cuprinsul contractului de asigurare socială); ... – metoda de interpretare teleologică (prin raportare la identificarea finalității concrete urmărite de legiuitor la adoptarea prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020, finalitate ilustrată atât în cadrul notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 realizate de Guvernul României, în cadrul preambulului ordonanței de urgență a Guvernului, cât și în cadrul expunerii de motive a proiectului de lege elaborat pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020, înregistrat sub nr. PL-x 666/2020 la Camera Deputaților, expunere regăsită la adresa de internet chromeextension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.cdep.ro/proiecte/2020/600/60/6/em858.pdf ); ... – în fine, metoda interpretării raționale, logice reprezintă un alt instrument juridic util de lucru la îndemâna instanței de trimitere, chestiunea de drept prezentă putând fi dezlegată inclusiv prin aplicarea regulilor de interpretare logică. ... ... 54. Înalta Curte subliniază că argumentele anterioare au fost expuse doar în scopul configurării concluziei asupra inexistenței caracterului dificil al respectivei probleme de drept, ca cerință de admisibilitate a prezentei sesizări, fără însă a impune în niciun fel instanței de trimitere soluția pe care aceasta ar trebui să o adopte asupra chestiunii de drept în discuție, întrucât, în acest ultim caz, Înalta Curte ar proceda practic la soluționarea chestiunii de drept obiect al sesizării, în pofida însă a neregularității identificate a sesizării care împiedică cercetarea sub aspectul fondului a problemei de drept exhibate. ... 55. Lecturând statuările și opinia asupra chestiunii de drept ale completului de judecată expuse în încheierea de sesizare, se observă și că instanța de judecată respectivă nu învederează și nu întâmpină vreo dificultate în rezolvarea problemei de drept pendinte, considerentele sale neilustrând niciun atribut juridic de dificultate a chestiunii de drept (prin - de exemplu - prezentarea argumentată a mai multor posibilități de interpretare a textului normativ în discuție). ... 56. În egală măsură, împrejurarea că, în lipsă de practică judiciară pe marginea acestei probleme de drept (fiind înaintată de către instanțele naționale doar o singură hotărâre judecătorească definitivă, hotărâre prin care problema de drept a fost soluționată în sensul indicat de către instanța de trimitere, existând însă astfel de cauze - nesoluționate încă - pe rolul unora dintre instanțele de judecată), punctul de vedere exprimat de colectivele de magistrați - din cadrul doar a patru curți de apel, restul comunicând exclusiv aspectul lipsei de astfel de pricini pe rol - este unul cvasiunanim reprezintă un alt motiv convergent în direcția concluziei atributului facil al chestiunii de drept în discuție. ... 57. Se observă că doar Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel București a exprimat o opinie diferită, însă acest aspect nu constituie un argument apt să circumscrie caracterul dificil al problemei de drept, întrucât se contrapun motivele prezentate supra, la paragraful 53, motive care configurează inexistența atributului dificil al chestiunii de drept în discuție. ... 58. Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind astfel îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința sesizării prezente, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. ... ...