Decizia CCR nr. 505/2019Punctul 49

49. Având în vedere aceste aspecte jurisprudențiale, coroborate cu eventualele greșeli de natură administrativă cu privire la faptul că actul adițional, deși încheiat, nu a fost aprobat de Guvern prin hotărâre sau că plata efectuată pe luna decembrie 2015 nu a vizat diferența dintre prestația aprobată [și executată de operator] și plățile realizate pe parcursul anului [în condițiile în care s-au plătit câte 1/12 din suma alocată aferentă prestației aprobate și executate în fiecare lună], Curtea reține că este dreptul exclusiv al statului să opteze pentru acceptarea plăților astfel executate și să procedeze la scutirea de la obligația de stabilire și recuperare a eventualului prejudiciu. Curtea constată că prezenta cauză nu vizează scutirea de la restituirea unor despăgubiri acordate necuvenit pentru situații trecute, ci stabilirea drept cheltuieli în situațiile financiare ale Ministerului Transporturilor a plăților deja efectuate în considerarea unor contracte semnate și executate, astfel că, în această din urmă ipoteză, legiuitorul poate acorda facilități, ceea ce s-a și întâmplat prin exonerarea Ministerului Transporturilor de obligația de stabilire și recuperare a eventualului prejudiciu, aspect ce echivalează, ca finalitate, cu o descărcare de gestiune. Curtea nu are, în schimb, competența de a analiza rațiunea de oportunitate care a stat la baza acestei decizii a Parlamentului. ...