Decizia CCR nr. 505/2019Paragraful 14

Totodată, prevederea legală criticată nesocotește și principiul statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, în măsura în care în cuprinsul unui act normativ de natură legislativă, prin definiție general și impersonal, este inclusă o prevedere cu caracter individual, referitoare la o categorie specifică de cheltuieli efectuate doar de Ministerul Transporturilor numai în anul 2015, care nu se deosebește de alte cheltuieli similare efectuate de același minister decât prin aceea că a fost declarată ilegală de o instanță judecătorească printr-o hotărâre definitivă și cu autoritate de lucru judecat. În speță nu este vorba de acordarea unor facilități ori eșalonări la plata unor creanțe bugetare, ci de absolvirea de răspundere a unei autorități publice, fapt ce contrazice însuși conceptul de stat de drept. O posibilă consecință a unei astfel de conduite a legiuitorului ar fi aceea că, ulterior adoptării legii, Ministerul Transporturilor ar putea introduce o cale extraordinară de atac împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție de vreme ce prejudiciul creat în 2015 a fost validat din punct de vedere legal în 2019.