Decizia CCR nr. 422/2019Punctul 24

24. În ceea ce privește prevederile art. 492 din Codul de procedură civilă, care interzic producerea de noi probe în fața instanței de recurs, cu excepția înscrisurilor noi, pronunțându-se asupra dispozițiilor similare cuprinse în art. 305 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea a statuat, prin mai multe decizii, că „reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție, și nu încalcă drepturile fundamentale ale justițiabililor. Atât în sistemul nostru procesual, cât și în alte țări, legea poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale“. În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 130 din 3 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 164 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, Decizia nr. 724 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 5 septembrie 2011, sau Decizia nr. 1619 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 1 martie 2012. ...