Decizia CCR nr. 405/2019Punctul 5
Punctul 5
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“, întrucât „în cuprinsul motivării Ordonanței [de urgență a Guvernului] nr. 18/2016 nici măcar nu se face mențiune despre art. 172 și alineatul (12) [din Codul de procedură penală] și care sunt argumentele avute în vedere de Executiv pentru a fi modificat“. Modificarea prin ordonanță de urgență a respectivului text de lege trebuia să se fundamenteze pe necesitatea și urgența reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impunea adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării aducerii unei atingeri interesului public. Arată că, în cuprinsul Ordonanței de urgență nr. 18/2016, Guvernul invocă, pe de o parte, existența unui număr foarte mare de texte care contravin Constituției și care trebuie puse în acord cu Legea fundamentală, iar, pe de altă parte, existența mai multor proceduri de infringement, care ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu consecința aplicării unor sancțiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat. Legiferarea de către Guvern prin ordonanțe de urgență are un caracter cu totul excepțional, fiind permisă numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația motivării urgenței în cuprinsul ordonanțelor respective. Or, în preambulul Ordonanței de urgență nr. 18/2016, Guvernul nu argumentează care este urgența modificării dispozițiilor art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, dacă există o decizie a Curții Constituționale care ar impune modificarea acestui text de lege sau dacă se încalcă vreo directivă europeană și există riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României. Consideră că această lacună a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016 în ceea ce privește modificarea adusă dispozițiilor art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală contravine caracterului excepțional pe care trebuie să îl îmbrace o intervenție legislativă realizată prin ordonanță de urgență. Susține că respectiva modificare trebuia să urmeze calea legislativă obișnuită, prin intermediul Parlamentului, cale ce are „rolul de a asigura consultarea, o dezbatere eficientă și un control parlamentar adecvat“. ...
Sursa oficială ↗