Decizia CCR nr. 413/2019Punctul 34

34. Este adevărat că, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 29, Curtea, în condițiile art. 146 lit. l) din Constituție și art. 27 din Legea nr. 47/1992, a reținut: „Faptul că domnul Victor Ciorbea și-a prezentat demisia din funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, iar în ședința comună a birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului din data de 14 aprilie 2014 s-a luat act de această demisie, nu prezintă relevanță din perspectiva obiectului controlului de constituționalitate, câtă vreme actul criticat în prezenta cauză nu a fost amendat în niciun fel de Parlament“. În cauza de față, însă, efectele încetării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea sunt irevocabile, Parlamentul nemaiputând să îl repună în exercițiul mandatului validat pentru legislatura 2016-2020, din moment ce acesta a încetat înainte de termen. Prin urmare, spre deosebire de situația descrisă în Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, în care Parlamentul putea oricând să numească persoana respectivă din nou în funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, ceea ce păstra caracterul actual al problemei, în cauza de față, mandatul de deputat pentru legislatura 2016-2020 al domnului Nicolae-Liviu Dragnea a încetat, iar efectele juridice produse ca urmare a validării mandatului său prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 au încetat la rândul lor, Camera Deputaților nemaiputându-l valida din nou în funcția de deputat pentru legislatura 2016-2020. Astfel, starea de drept consacrată de Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 este epuizată, ea reprezentând o facta praeterita la momentul de față. ...