Decizia CCR nr. 372/2019Punctul 25

25. Tribunalul Brașov - Secția penală - Judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 113D/2018, apreciază că metodele speciale de investigare prevăzute la art. 138 din Codul de procedură penală reprezintă ingerințe în viața privată a persoanelor, însă ingerința nu se realizează prin folosirea și în altă cauză a datelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică dispuse, ci prin însăși dispunerea metodei. Art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală nu vizează dispoziția de încuviințare a metodei, ci presupune existența unei metode anterior încuviințate și puse în executare. Încuviințarea metodei se dispune în condițiile prescrise de lege, care asigură nivelul de protecție ce corespunde standardelor impuse de Constituție și de reglementările Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Faptul că datele obținute sunt utilizate și în alte dosare nu atrage vătămări suplimentare ale dreptului la viață privată. Judecătorul de cameră preliminară apreciază însă că lipsa unor prevederi legale care să stabilească în ce condiții pot fi utilizate datele și informațiile obținute în urma metodelor de supraveghere tehnică în alte cauze încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție. Apreciază că textul nu clarifică dacă organul de urmărire penală are obligația depunerii la dosarul de urmărire penală al cauzei în care au fost folosite datele rezultate din interceptările dispuse într-un alt dosar a tuturor actelor procesuale care au influențat dispunerea măsurii și a suporturilor pe care sunt înregistrate convorbirile sau comunicațiile interceptate. În aceste condiții părțile interesate nu pot verifica modalitatea de selecție a convorbirilor relevante, nu au posibilitatea de a invoca existența altor convorbiri interceptate, dar care nu au fost depuse la dosar și care pot modifica sensul datelor rezultate din convorbirile apreciate ca relevante de organul de urmărire penală. În acest mod persoanele interceptate sunt lipsite de mijloacele de apărare care să garanteze principiul egalității armelor în raport cu organele de urmărire penală. În situația în care dosarele în care au fost dispuse măsurile de supraveghere tehnică se află în faza de urmărire penală și legalitatea administrării probelor nu a fost verificată de un judecător de cameră preliminară, posibilitatea de verificare a actelor procesuale - care au stat la baza obținerii datelor și informațiilor utilizate potrivit art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală - este limitată, aspect care afectează dreptul la apărare al inculpaților și posibilitatea de verificare a respectării garanțiilor impuse de exigențele convenționale, constituționale și legale pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Dispozițiile art. 138-146 din Codul de procedură penală prevăd procedura pe care judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să o respecte la momentul dispunerii unei măsuri de supraveghere și al emiterii actului procedural aferent, încheierea pronunțată nefiind supusă unei căi de atac [art. 140 alin. (7) din Codul de procedură penală]. Judecătorul de cameră preliminară are competența de a analiza legalitatea administrării probelor, inclusiv a celor obținute prin metode de supraveghere tehnică prin verificarea respectării normelor de competență materială, a dispozițiilor din încheierea de încuviințare a măsurii cu prilejul punerii în executare a mandatelor emise etc. Neavând acces la ansamblul înregistrărilor realizate în dosarul din care au fost preluate datele, apărarea nu are instrumentele necesare identificării la rândul său a altor probe care ar rezulta din dosarele indicate (sau din altele aflate în faza de urmărire penală) și pe care la rândul său le-ar putea considera concludente și utile în apărare. În Hotărârea din 26 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, paragraful 78, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că în situația în care nu sunt transcrise și depuse la dosar toate conversațiile interceptate de la un post telefonic, acest lucru poate încălca dreptul la respectarea vieții private a altor persoane care au efectuat apeluri de la postul pus sub ascultare și că „în acest caz, persoanei interesate trebuie să i se ofere posibilitatea de a asculta înregistrările sau de a le contesta veridicitatea“. Lipsa reglementării condițiilor de utilizare a datelor obținute prin metodele de supraveghere în alte dosare atrage neclaritatea cu privire la limitele în care judecătorul de cameră preliminară din dosarul în care datele sunt utilizate poate și trebuie să analizeze legalitatea acestor probe, aspect incompatibil cu exigențele unei proceduri echitabile și transparente. Prin urmare, apreciază că principiul legalității, al respectării drepturilor și libertăților cetățenilor, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție, poate fi considerat încălcat. ...