Decizia CCR nr. 382/2019Punctul 24

24. Prin Decizia nr. 171 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 19 martie 2008, Curtea a constatat că radierea reprezintă sancțiunea determinată de nerespectarea prevederilor legale referitoare la preschimbarea certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală și constituie ultima etapă din cadrul unei proceduri specifice, deschise, caracterizate prin contradictorialitate și existența unor termene rezonabile înăuntrul cărora persoana juridică în cauză, precum și orice persoană interesată pot exercita dreptul de a ataca cu recurs încheierea de constatare a dizolvării de drept, astfel cum prevede art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004. Ca urmare a neexercitării acestui drept în termenul legal, deci a pasivității persoanei juridice, precum și din cauza inexistenței unui reprezentant legal al acesteia sau a neindicării de către reprezentantul legal a unui lichidator într-un termen de 6 luni, timp în care nicio persoană interesată nu a depus, de altfel, o cerere în acest sens, Oficiul Național al Registrului Comerțului, în virtutea atribuțiilor sale specifice de organ specializat în înregistrarea, în general, a oricărei mențiuni cu privire la desfășurarea activității persoanelor juridice, va solicita radierea respectivei societăți comerciale. Curtea a reținut că este firesc ca în desfășurarea activității economice, care reprezintă de altfel scopul constituirii sale, persoana juridică să adopte o conduită activă și diligentă, în deplină cunoștință a reglementărilor specifice aplicabile în materie, astfel încât neglijența sau pasivitatea sa îndelungată nu poate fi privită ca un aspect de neconstituționalitate a textelor legale criticate. ...